MONITOR CULTURAL * on-line

►Cora Saurer Chioreanu (Elveţia)

========================

Cora Sauer Chioreanu, Elvetia: “Între curte şi ogradă”

Tot ca anecdotă, uitasem să va spun ce căutam la salonul respectiv de coafor…  Să ma pregătesc estetic la a face curte sau la a mi se face curte, în calitate de necontribuabil la reprezentanţa mânească în străinătate, dar în cea de român reprezentativ în aceeaşi străinătate… Evident, altfel de ce aş fi primit o invitaţie, pe  numele meu, scris întreg , fără cel al soţului, care este doar amintit prin  …..şi soţul, pentru 1 decembrie ? Oficial e vorba de Curtea care se întruneşte, ca în fiecare an, la o aniversară, de ce de ne ce, aniversăm, ploconim, mâncăm sarmale, ne uităm cine a a mai venit la
curte, se mai spune cine a mai plecat. Mai mâncăm o sarma. Mai ne stă în gât când ştim cu cine o mâncăm. Nu bem vin că ne doare capul, că nu sunt bani în fonduri pentru vin bun, numai ce se  rimeşte la Ambasadă,  o poşircă cu care să găsim investitori. Poate anul acesta se va primi un vin bun, poate anul acesta vom face temenele unui băiat tânăr, drăguţ, salon, zâmbitor şi mulţumit. Dar vai, dacă de vin chiar nu ştiu nimic dacă se mai poate face ceva,  de temenele ştiu că le vom face, noi cei care nu plătim impozite în România pentru ca cineva să ne reprezinte, acelorlaşi pe care vroiam
să îi schimbăm cu pancartele discrete de acum şaisprezece ani. Evident, pe criterii de continuitate strategico-diplomatică…  Intr-un articol documentat din februarie 2005, jurnalistul de la Evenimentul zilei de atunci, ne ameninţa că în curând şi cei buni, dar mai ales ceilalţi, o listă întreagă din cei ce ne reprezintă peste hotare, vor fi chemaţi la curte, că nu suntem în ograda statului să îi  ţină tot pe aia de o vecie.… Primenirea MAE, o decizie irevocabilă, Pensionarii “de nîinlocuit” vor fi înlocuiţi  ( Cristian Oprea, Evenimentul zilei,  25 februarie 2005)  Heheh, îmi spun, aici e lumea  mică, în Elveţia nu se simte, că mâncăm sarmale cu acelaşi domn de prin 1988… Ce-o fi pe la curţile mai mari ? Se alfă, nu e secret. Câteva lucruri doar nu se spun. Dar la cele mai multe accesul e public. Numai noi,  cei care ştim atât de bine să facem temenele, nu vrem să ştim de ele. Sau de ei, că nici salon, nici lobby  eminin nu prea am văzut la curţile cele mari. La curtea de la Paris veţi face reverenţa unui domn, tovarăş de oaste  al Diplomaţiei româneşti din 1968, de pe vremea  când nu se plăteau impozite în România, deci nu îl plăteam « noi » ci statul, cu un an de studii absolvit la ENA( Înalta Şcoală de Administraţie franceză, sursa fundamentală de cadre politice în Franţa)  între 1970 – 1971, unde se
intra atunci ca şi până acum cu concurs sau cu dosar. Aflăm că acum negociază intrarea României în UE. Nu ştim cum, pentru că Preşedintele României a declarat în conferinţa de presă de săptămâna trecută, la  Paris că sprijinul axei Washington  Londra este un punct strategic primordial, în  olitica….intrării României în UE…… La Londra, altă curte cu blazon… francez ( Dieu et mon droyt) de
salon, puteţi pune liniştit curcanul peşcheş pentru că e un ispravnic  dedat în cele istorice şi şlujbeşti, iar la Madrid e un impresionant personaj cu ştat de plată la acelaşi Minister din 1964!  Om bun de altfel, despre care aflăm că ….scrie poezii şi traduce romane comuniste din limba franceză. Ce e drept pe când mai scria, că  ultimele publicaţii citate sunt din 1987 şi 1992…. Despre continuitatea strategică a acestui demn tovarăş nu ni se spune nimic. Sunt însă şi curţi care ne onorează, Viena,  ruxelles. Nu e chiar atât de rău nici la Berlin  şi chiar şi la Washington se poate spera câte  ceva. Acolo, probabil nu era nevoie de continuitate în strategie… Mă gândesc la cei trei tineri frumoşi, zâmbitori şi suverani din revista de la coafor. Oare nu la ei în curte a fost invitată  diplomaţia românească  la Întâlnirea anuală  din 29  -31 august 2005 ? Iar ameninţările de schimbare ale ziaristului  bine informat în februarie… atât de neîntemeiate…cum le-a îndurat hârtia când toată diplomaţia română îi reprezintă pe dumnealor, băieţii-salon şi cu  lobbying zdorbitor la curţile celor cinci continente? « Pe parcursul ultimilor 15 ani, diplomaţia românească s-a caracterizat printr-o vizibilă notă de continuitate, dată de concentrarea, dincolo de ciclurile electorale, pe realizarea  arilor
proiecte de importanţă strategică: integrarea în NATO şi integrarea în UE. Astfel, am putut atinge masa critică necesară pentru a realiza saltul spre o politică externă ofensivă, neconjuncturală, pragmatică, axată pe valorificarea de oportunităţi. » Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul Afacerilor externe,  29 august 2005,   Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române  . E ironică sau justificatoare lipsa aceasta de  anacronism între  discurs şi cei 20, 30, 40 de ani de slujbă ai celor primeniţi între ei, prin ambasade, în scopuri strategic-naţionale pentru a ne reprezenta şi a crea un adevărat lobbying? La secţiunea întâlnirii „Promovarea imaginii şi culturii României în străinătate”  “Comunităţile româneşti de pretutindeni”   nu cred că are rost să va citez lista de participanţi. Vă veţi întâlni cu ei la Ambasada ţării unde sunteţi, dacă aveţi onoarea să fiţi invitat nominal  cu soţul sau  soţia,  în  aloanele respective. De altfel, în saloanele din spatele tratativelor nu găsesc deloc întemeiată  prehensiunea din decembrie trecut a  preşedintelui Chirac bazată pe rezultatele alegerilor  din  omânia. Presa şi telejurnalul  francez vorbeau de posibile schimbări între partenerii de discuţii, poate chiar a tonului de discuţii… Saloane diferite, acelaşi lobbying, la aceleaşi  curţi, dincolo de ciclurile electorale. Iar în ograda noastră de gâşte şi curcani se  strâng pancartele. Primiţi cu capra ? A, cu  apra nu se primeşte, se plimbă ca ursul pe uliţă să audă toţi . Atunci cu buhaiul. Că în cel mai rău caz dăm una pe alta. Dar până atunci, « Hai să dăm mână cu mână, cei ( ce-i)  cu inima română !?»
Berna, noiembrie 2005

~Cora Sauer Chioreanu, Elveţia: “Între lobby şi salon. Anecdote de coafor, la o aniversară”

Se împlinesc şaispreze ani, mari şi laţi, şi plini de speranţe deşarte de când discret ne plimbam cu pancarte prin capitala Elveţiei  ca să ne solidarizăm cu ceea ce de negândit se petrecea acasă. Spun discret,  pentru că nu avusesem dreptul la strada mare, care aparţinea manifestanţilor mai numeroşi turci, kurzi, tibetani, cauzelor exotice mai apropiate publicului elveţian  decât măsluiala televizivă şi cu victime irosite în zadar, a contemporanilor  noştri de atunci. Pe una  din pancarte cineva solicita timid să se schimbe ambasadorul. Şi s-a schimbat. Atunci pe loc, la câteva zile, evident cu cel ce era în localitatea cea mai apropiată, o persoană care îşi cunoştea « dosarele », care putea reprezenta noua României proaspăt concepută de noul  guvern. A sosit ambasador la Berna, reprezentatul misiunii permanente româneşti la Geneva. Se întimpla în 1990… Şaisprezece ani mai târziu, în aceeaşi urbe, nu se mai manifestă. Nici pentru cauze exotice, nici pentru cauze străine. Elveţienii îşi au ei  pancartele lor, teama de a-şi pierde ţăranii, teama de a se pierde într-o Europă din care nu vor decât cireaşa de pe tort, deci grijile lor. Nu îi prea mai interesează despre ceea ce se întîmplă  mai
departe de Budapesta. Sau doar vag, pentru că au taiat subvenţii,  proiecte, ajutoare etc. Dar se mai merge la coafor, loc tradiţional de comentariu şi de dezvăluiri. Un salon. Nici prea prea. Nici foarte foarte. Cu reviste, care se citesc în antreu. Un Spiegel de la sfârşitul lui octombrie  2005 dezvăluie pe câteva pagini o imagine a României nouă, gata de start în Europa, unde nu se ştie cât va fi de bine primită. Germanul de rând, cu lege nouă la om nou, cu TVA ridicat cu 3 % şi  cu vârsta de pensionare ridicată la 67 de ani, nu se entuziasmează la primirea  unui frate sărac în ogradă, pentru că de această dată nu mai e fiul risipitor pe care îl doreşte alături ca şi acum 16 ani, ci acum pentru
el primirea ar fi o sacoşă fără fund. Pentru celălalt german, cel care doreşte să facă bani buni şi repezi cu retur pe investiţie cît mai rapid, s-ar putea să îl intereseze să mai aibă o piaţă de deschidere
cu o sacoşă fără fund, pentru că şi aşa puterea internă de cumpărare a compatrioţilor lui a scăzut, creşterea economică e mai mare în ţările  emergente şi s-ar putea să fie o afacere. Reflecţii de coafor,
evident. În Spiegel-ul din salonul de coafură, printre fotografiile frumoase şi incitante la vizitarea Sibiului, viitoare capitală a culturii europene, se strecoară pe ultima pagină a reportajului o fotografie cu un lobby (engl: salon,hol,club): stricto sensu un alt salon, mătăsos şi catifelat cu trei tineri. Frumoşi, zâmbitori, puţin anacronici cu mobiliarul aurit şi capitonul roşu de pe fotolii, într-un necesar
opulent lobby-style  pentru completarea imaginii României cititorului din Spiegel.

Cu satisfacţie descopăr, tot la coafor, cine sunt cei trei tineri, frumoşi, zâmbitori şi mulţumiţi, pentru că autorul articolului ne  lămureşte… Ministrul Afacerilor externe cu echipa lui imediată: Trei tineri, sub 40 de ani se preciza în articol… Frumoşi, zâmbitori, mulţumiţi, cu elan. Sincer, salon băieţii. Iar eu, tot la coafor. Se potrivea. Eram în perfectă vulgarizare a istoriei post-moderne  contemporane. Arăt poza în jur. Place. Tot la coafor. Nu era vorba nici în articol, nici în conversaţia noastră de salon despre programul strategic al acestor domni tineri şi zâmbitori, nici de problemele cu care se confruntă o structură mai mult decât erodată a unui Minister… A, dar de ce nu au pus nici o femeie ?  Fiind la coafor, întrebarea mi se părea  justificată. Pentru că în conducere, din opt persoane, e
doar o singură doamnă, care apare timid pe ultimul post evocat. Nu, nu  de articolul din Spiegel, în acea perspectivă de lobbying, nu era loc. Pe siteul internet unde m-am dus să caut lobby-ul feminin în Minister am făcut constatarea. La om nou, lege nouă, îmi spun de vreo şaisprezece ani încoace. O să îi dau doamnei adresa coaforului. Dar cu  siguranţă că nu are timp. Nici dispoziţie, cred, să facă atâta drum până la salonul acesta, unde se vorbea despre ipoteticul lobbying feminin în Minister. Imi aduc aminte că saloanele oficiale erau interzise doamnelor din secolul al XVII-lea, dar unele din  rimele  femei emancipate din cultura europeană, Preţioasele, au ştiu să rezolve problema. Au plecat de la Versailles, şi-au deschis salon de café acasă, în saloanele lor particulare şi au dirijat discret tot
spiritul frumos şi intelectual al secolelor următoare, din umbră. Imi  imaginez că şi aici trebuie să fie tot astfel, pentru că altfel nu mai pot crede în puternica femeie româncă, inteligentă emoţional şi social, cu punga familiei în mîinile ei, intolerantă faţă de această stare de fapt, dar mişcându-se eficace în spatele cortinei de salon.  Şi de ce insistă presa românească asupra faptului ca nu avem  obby, când avem salon ? …. Şi trei băieţi-salon într-o fotografie, pe hârtie lucioasă.

~Cora Saurer Chioreanu: Despre scriitura culturală sau epistolă deschisă spre cărturarii români

Când opţiunea îndepărtării tranzitorii se face devreme într-o viaţă de om, revenirea cu paşi timizi pe lespezile trecutului de învăţăcel e cu atât mai grea… Pare îngălmat să iau peniţa care acum scrie rapid, cu zece degete, fără purceluşi, în pofida zborului în timp real, spre toate continentele şi să mă adresez în trei vorbe celor care din toate timpurile ne luminează drumul, ne-au dat dreptul la visare şi ne-au obligat la gândire.

Parcursul e scurt în CV-uri, umple maximum trei pagini ca să poată citi cei rapid interesaţi de soarta noastră, e supradimensionat însă, în gândul de recunoştinţă permanentă adresat lor, „celor care au rămas acasă” şi ne încântă dupa-amiezele discrete de burghezi la gura focului, cu ceea ce publică. Pentru că îmi vine greu să îmi imaginez publicul căruia se adresează acum cărturarii, îmi creez o construcţie stabilă de impresii pe care să pot broda această epistolă.

De prea multă vreme departe de nucleul cultural românesc pentru a înţelege tot, mă străduiesc de vreo jumătate de an să citesc imensa cantitate de informaţie ce ne ajunge prin bunăvoinţa schimbului de date între publicaţii şi editorii de presă culturală şi de idei din ţară. Cum omeneşte mi-e imposibil să mă adresez tuturor personal, fie chiar şi prin poşta cititorilor, reacţie epidermică la ceea ce receptez în imediat, o fac într-un mod care sper să le ajungă în raza vizuală. Redacţiile ne onorează (şi aici e într-adevăr cuvântul potrivit, fără urmă de ironie) cu tot ceea se publică săptămânal în presa evocată mai sus. ( ne = organizaţia independentă de promovare a limbii, culturii şi imaginii româneşti în Elveţia, RO-CHance). E un cadou pentru care vorbele sunt mici puţine întru mulţumire. Dar, cum spune francezul , empoisonne. Adică e ca şi cum ai primi un dar cu care nu prea şti ce să faci. Din activismul precedent am învăţat că „citeşte-l şi dă-l mai departe” e cea mai bună variantă, se află repede despre ceea ce e vorba şi cei vizaţi pot reacţiona rapid. Dar cum să dai ceva când de cele mai de multe ori nu şti la ce serveşte… ce cer ei în petiţiunea lor şi cui o adresează…

Mă gândeam obosit în faţa unor douăsprezece ore de tren prin România că am cu ce îmi umple minutele de deznădejde ceferistă, de data aceasta în trenuri bune, comode, la fel de întârziate ca toate trenurile de cursă lungă din lume… Rigoarea ştiinţifică mă obligă acum să caut în arhivă numărul cu pricina al „foii”, să dau citatatul la obiect, să produc o argumentare silogistică perfectă pentru a ajunge la o concluzie. Nu pot face acest lucru… pentru simplul motiv că… mai toate foile sunt la fel, cu articole de şapte pagini scrise mic, devotat, pe o temă care interesează un număr infim de vasali (pentru că cine oare, în afară de ei, ştie despre ceea ce e vorba la o întrunire cărturărească, sincer, de valoare, unde răgasesc dascăli dragi de pe vremea studiilor mele în România, nume care ne-au învăţat mult prin viu grai, prin peniţă şi printr-un comportament intelectual impecabil, dar care îmi par degradaţi prin atâta irosire de energie…) Or fi lucrările întrunirii, publicate într-o foaie la cam
în jur de 10.000 de exemplare pentru cei interesaţi şi care nu s-au putut … deplasa la localitate, din motive bine întemeiate de altă treabă… E poate un omagiu. Greu de înţeles pentru cel care trăieşte actul de cultură adevărată într-un impact viu, emoţional şi care nu prea dă de capăt scopului. E poate Parnasul artei pentru artă…

Din cele multe foi culturale şi de idei pe care le primim pe săptămână şi lună, pot citi câte ceva cu multă bucurie, cu mândria că „ domle,ce bine scriu ai nostri”. S-a întîmplat să citesc cîteva chiar din
doască în doască, ce e drept rar, dar … face ( excelentul număr alDilemei Vechi despre familie, nu mai puţin unul din recentele Apostrofcu un interviu fluviu al Martei Petreu cu Ion Vianu).
Din păcate cele mai multe sunt însă un alt gen de foaie, cel scris în „gaşcă” pentru „gaşcă”, fie ea de cea ma bună extracţie intelectuală, tot gaşcă e. Externul e exclus. Nu are ce căuta în cetate pentru că nu e ales, sau nu a ales să participe la activitatea evocată. Şi evident dacă nu e cu ei, acolo, prezent la des-batere nu are ce să îşi dea cu părerea… Nu cred că e important la ce pol al atomului cultural se
află, tot nu lui i se adresează, ci doar altora, printre linii, care, poate, nici nu au timp, între obligaţiile mediatice şi lucrative, să citească ceea ce li se spune… Dacă nu ai discul citat din 19.., evident epuizat, de găsit doar în anticariate sau pe etajera cu moaşte a prietenului fanatic de acel gen de jazz, ce faci? Il cobori clandestin în mp3… ca să vezi despre ce vorbeşte autorul… Un act cultural complex care implică timp, imaginaţie şi ustensile… Dacă nu posezi o colecţie de filme prăfuite sau o memorie perfectă, nu ai cum să participi mental la ceea ce îţi comunică criticul pe o altă pagină… Ei, dar dacă ţi-ar spune la ce cinematecă să mergi şi la ce oră, sau unde poţi obţine găselniţa ar fi poate prea vulgarizator…
Degetele îmi alunecă greu pentru că peniţa mea electronică în timp real nu vrea să zgârie. Gândul meu de mulţumire pentru cărturarii mei cei buni ( nu numai la suflet ci şi la minte) şi înţelepţi întru
toate, în care cred definitiv şi irevocabil, se vrea altfel. Mă revolt pentru că îi ştiu buni ( epicenul e obligatoriu aici). Pentru că îi doresc într-o înţelepciune a lui Voltaire, utilă societăţii şi care să
ne lumineze… Nu pot să îi văd pe cărturarii mei buni şi cu minţi în cele şapte pagini scrise mărunt din care nu se înţelege nimic… Zeflemeaua intelectuală poate fi percepută doar de cel căruia îi este
adresată şi am toată convingerea din lume că în cele 10.000 de exemplare tipărite cărturarul trebuie să iasă din implicit. Un jurnal de idei sau de informaţie culturală trebuie să spună mai mult, non
multa sed multum şi mai pe înţelesul celor care vor să ştie ceva despre ceea ce se întâmplă acolo (oriunde ar fi acel acolo…) Sau cărturarii mei scriu acum ca să îşi umpe egoul pătat de o lume… de
tranziţie în care am sau nu treabă eu la … trecute fix mă duc la canţilarie…

Intr-un ziar nu se citeşte tot, e o evidenţă care nu se spune. Dar când totul te interesează şi ai vrea să ştii măcar câte puţin din toate ar trebui să poţi merge la sursă. La acel izvor cu apa limpede a
gândirii şi culturii româneşti care ne emoţionează de fiecare dată când îl găsim ascuns în codrul cel întunecat, setoşi de excursia minţii pribegite. Gândindu-mă la stratosfera de dinozauri ( admirativ
muzeistic) ai culturii româneşti încă în viaţă, care ar putea spune şi cum se poate ajunge la cunoaşterea adevărată, la un acel „savoir-faire” care depăşeşte ştiinţa de carte şi care, fără să facă
rabat la calitate, ar putea comunica mai mult învăţăcelului decât jocul de-a v-aţi ascunselea cu textele, dicţionarele, imaginile şi suntele, nu pot decât să fiu convinsă că Domnul Trandafir face mai
mult pentru actul de cultură decât un honoris fără cauză în etalare de cunoştinţe.

Şi dacă scrieţi… scrieţi româneşte. Povestiţi-ne pe şleau, cum s-a întâmplat de-adevăratelea acolo, cum aţi simţit ceea ce aţi văzut, citit sau înţeles. Gândiţi-vă că sunt studentul în drept şi publicist
care nu aspiră la elită şi glorie ci doar un cititor, obosit într-un tren unde ne infectează totul, până la publicitate şi zgomot, că nu sunt burghezul şaişoptist devenit discret dintr-o cafenea de stânga –
caviar unde vorba e spusă de paradă, ca să fie spusă şi nu ca să se audă. Acel colţ liniştitor e poate în amintirile voastre netrăite, undeva într-o lume care nu e a mea şi nu e nici a voastră şi nicidecum
a urmaşilor urmaşilor voştri… Ei au nevoie de educaţie, nu voi de faimă. Această faimă o aveţi deja şi pe bun merit, pentru că sunteţi şi veţi rămâne cărturarii mei înţelepţi întru toate. Astfel veţi şti şi cum să faceţi să vă apropiaţi de cuvânt, mai mult decît de slovă.

A voastră, smerită elevă model, C.

Cora Saurer Chioreanu după un parcurs între Maroc, Franţa, Italia, Statele Unite, trăieşte, scrie şi predă, la Berna, în Elveţia, unde împreună cu soţul ei, actorul Dorin Dragoş, conduce organizaţia de promovare a limbii, culturii şi imaginii româneşti, RO-CHance. ( www.rochance.org)

Un răspuns to “►Cora Saurer Chioreanu (Elveţia)”

  1. Draga Dna Chioreanu, m-ati delectat un pic cu MAEistii nostri dar..si tare bine mi-a picat caci eram tare data peste cap..cum sunt in acest an aniversar (25) al muzeului ..cind toate trebuiau sa fie cu totul in sus sau minim.in cel mai rau caz ..60% si cind colo sunt 90% cu susul in jos..si in cadere vertiginioasa..aud cronomterul cum ticaie..iar lupta publica cu MAE si ICR nu am putut-o deschide inca..desi eram la poarta ei..cu documentatia pregatita..(si nu una literara si cu atit mia putin vesela de coafor de receptii sarmalicesti ambasadoriale..) si chiar planificasem locurile de conferinta de presa la Bucuresti..in iulie….

    Singurele momente f.bune personal/familie din anul acesta ( care ,fireste se anunta plini de tensiuni caci trebuiau la un minim rezolvate si codite -codiaie rele din anii treuti..ca sa nu intram cu ele dupa noi in anul aniversar sis a ne impeidcam…dar stuiti cum de ceea ce te temi nu scapi..) le-am avut doar 5 zile.. exact in apropierea dvaostra.la sf. lui iulie cind daca traiati in Geneva tot va cautam caci noi doi am venit (cu avionul) din Ro unde ne aflam cu treburi..si fiica noastra din SUA..ca sa ne intilnim in Franta in zona viticola..la sud vest de Lyon..A fost intr-adevar un vis ; nici nu mai gindeam ca exista si vise..pe lume cu atitea realitati romanesti care ma inunda incit aici pina si vinul care-l am in casa si parte la muzeu (tot teritoriul casei noastre..debordind de Romania..nu degeaba fiica noasrta scris un dragut eseu la absolvirea liceului acum multi ani..care se numea „Me and my museum”…desi i-a cam ros viata..dar atunci nu suficient si a gasit ceva umor la mijoloc..Erau inca ani 90..Dar dupa ei..intrebati-o..Adica dupa ce a vazut cum aici, dupa eforturi ursiae in familie si etc.ect.am resuit sa-mi conving sotul sa FAC UN MUZUE ADEVARAT PUBLIC…deci sa-mi vad mai mult xddecit visul american de a a avea o casa..si elsa fie in centrul unui oras minuntat..si ea sa creada ca in sfirsit va fi ajuat si nu ma trag de ea de al distanta….dar cind colo, a fost mai rau decit la Chicago…unde de bine de rau mai gaseam romani simpli si atasati de satul romanesc sa ajute..dar pe coasta de est ioc..doar rauyate..si nu uja asa in aer csi cu valorui inundatoare..pina la usa muzuelui….asa incit uneori si pe ameicani-au idnepartat..maia es ca exista un consul onorific axact pe aceeasi strada s ei, in cea mia buna traditie MAE dar mai mult ca sa o intraca, este cu totul impotriva oricarei promoavri nu numai culturale dar si economice iar cid e ziua Romanie de 1 dec. si dvaosra vorbiti de sindrofii..nu noi NU SUNTEM in vitati..sua nu mai suntem demult..la ambasada sau consulat si in nic un caz la 5 minute pe jos la biroul lui „romaesc”..ci eu anunt in presa the Romanian Day..iar el face sindrofie PARTICULARA..iar cind mi-am luat revota in dinti si l-am sunat sa0mi expljce cum e posibil ca doar isi da seama sinur ca ne facem de ris i afat americanilor si ce sa le spun eu aclora care vin uneri la mzuue si stiu sid e briroul lui..mi-a replicat cinic..mindru ca a gasit un raspuns care sa ma taie si sa-i fac placeer ca simte ca ma taie..strapunge : „Dna e partiul meu perosnal si fac ce vreau in casa mea”…

    Asa ca irina nu ai vine nic la muzue si nivi la casa noasra din Princeton care e prea plina de Romania si toate par sa-ti cad in cap..ins amai rau este ca nu mai ai unde calca si nici unde manca datorita hirtiilor care s-au intins peste tot…cred ca far nicv un control al meu..caci romaismul deja este dincolo de mine si si-a creat viata lui aici…saracul//izginit dint oate locurile..si maia es de la Inst.Cult.Roman din NY..Asa ca in dec.2006 cind irina avenit pe costa de est si cas a aibe o spat.far tesiuni si-a ales sa ssa stea la NY..eu am vrut da-i ofer totusi un monent tomneasc fara tensinile acestor hiritii …si am dus-o la Ny..sa vad GALERIA ROAMNEASCA a tari noastre…..Ah, dar trebuie sa ma opresc…caci de atunci..sunt instare de soc continua draga dna Cora..de nu am ami put nic sa va scriu….am tto preabgtiti asaltul ..si dac il dadeam la timp..cred ca nu mai aeva acum cu c es a se lupte suferid toti intelectualii roani care mai tin la tara..si valorile ei..sau macar spun asta..si mai mult ICR trebuais a -is deschid apotile si lor si noua..prin judecat chiar cea nu departe de dvoastar..ori l Starsburg ori chiar la Haga….dac guvernul roman care se preafc ca e i contradictie cu Basescu nu ar fi fost in s taredsa faca ce trebuia sa, controleze cum ICR is abte joc de bani pubiiclului roman..iar pesedintele cu ochi piezisi si necurorinzatori nu ar fi fost capabil sa vada exemplele pe care i l-eam fi aus in afata..si cu care mai batuesme al sua lhui in 2005 dar atunci rea,ke ne nu stiam inca de crima culturala a ICR-ului mai ales la NY..si de acre stit c a eram deja suparat dar, din nou, nu stima de CRIMA ADEVARATA..ca au scos CULTURA ROMAN E TOT DE ACOLO.AU OMORIT-O .deic nu numai pe cea tinuta de noi cu fala in SUA..dar tot pe merii nostruii..ci pe cea a intregului popor roman..adica si carciunul cu sarbatorile lui traditionale..si Anul Nou cu ele si mai traditionae..xsi apoi si Ziua Unirii..cea draga tuturor, amia es generatiilor noatsre care doar pe aceasta zi o avema ca autentic de unitate romanesca sublima ca de Unirea cu Transilvanai nu ni se pera vorbea iar cea de la 23 Aug.stiti ca stia cu toti..chiar dac ne bucuram la ea..ca la un maial mare..

    Asa ca …socata cuma am fost dar ca sa parz in fat ficei mele..caci pt.prima data am simtit rusinea si incapacitatea de a maia scudne o praastie acre se deschisese…am cauta un oc rfomanesc cit de cit si ne-am inscris la Reveillon la u restaurant romanesc din Queens..Era noapte di ziua acceptarii Romanei in NATO si sigur ca trebuais a marchez cuma un asemene amare si feritici evenimne tistoric..si am incercat dar cu stilude pretcre roamenscsa de acolo si oameni..ah nu vreaus a admti ca totul a esuat..si am armas eu doar cu o hirtie docuemnt cum am preagtit un mesajd e felciitare pe care l=as fi vrut smenat de tto de acolo sua maars a umplu o pagina si sa o faxam apoi ziarelor din tara..Tot ce am facuteste ca a doua zi de Anul Nou ma-m sculat dupa citeva ore si am inceout sa string infrigurata hirtiile din bucatarie cas a nu vina Iirna de prinz si sa ajungems amancam la teelvizor cum facem noi de vreo doi ani decindf masa din bucatarie e piina si ea pe linga jum. din countere..(stit c sunt acelea , nu?) si asta pe linga alte doua camare una biroul meu /al Romaniei mel mai vechi..si altul mai nou..dupa ce sotul meu s-a suparat ca atunci cind mergea la Philadelphia la cladire nu ave aunde sa seta un pic linistt si a strins toate cutiile si briurul din saptele galeriie d ea eparter..sia dus acasa..iar cind am venit eu..asta a fost in 2007..din Romania nu am avut puteres a le ordonez sid e atunci nu a cum caci zilnic apar altele..Romania mea este ienpuizabila si .di nou, nu numai ca nu sia- gasit loc la ICR dar nic la con sulatul din NY ..Nici la Ambasada as aca ce sa fa.trebuie a fiu consecventa cu titlul unui aricol mare pe o pagina si jum. de ziar din presa de aic care ma numea ambasadorul neoficial al Romanie si sa tin trei biroru in casa (unul, cu spuneam find jum.din buctarie) asta pe linag to demosulul plin de artiznaat si carti si arhivele muzuelui..si alte mobile..si colectiile de ceramica..veche si noua..si cea mai mica de vinrui..”de nebaut” ca sunt Romania mea sfinta..sau etajul de sub acopeti=s gen mansarda cu doua camere gen mansarda care are colectiade costume sik textile toate bagate acum in lazi de zestre si in laite..dsi stiu bine a in unele isi fac traiul feriict moliile..(singurele carora nu le pasa xde Roania ..) …asa ca revenind a doua zi de Anul NOu a resuit..dar dupa ce irina a pecat..pas de rezista..ele din nou ca o plaga..s-au intins din nou..si se inmultesc..Acum peste toate stau deschise doua ziare mari locale din acre etxrageam locuri unde se aduna americanii pe ic pe colo siki sa amduc satatonez dac pot sa fac ceva expzoiti inainte de Craciun si aic , nu njuiamia in Phiadelhoia in ideeca poates a aducem parte din muzue de acolo aiic..sa fie la un loc..si acolo sa inchidem ca nu se mai poate..Nu se mai poate..si nu ma mai pot duce la acea cladire deloc..ca mis e face rau numai cind ma gindesc..In plus trebuais a ma duc inapoi in Ro..p.ta 3-a oara cas a incerc sa dau niste luptsau incep niste lupte civice aminate de mult si care dac ar fi fost cines a tina muzuel si cultura romana poate ele ar fi ajuta tar mea fara civici autentici..dara sa..stit cu ..in doua luntri.la mine fiind i 5..ce s ei ntimpla..si pina una alta nu stiu cumsa ma adun din aceste hirti si sa ma hottarasc cind sa plec..dar mie s- si etam ca nu mai pot..si ca atare nu va vaoi mai cauta si nu numai pe dvaostar dar si pe alti din Eu..cum as fi vrut in acest an aniversar al nostrus a ne legea un pic..piculet.. Dar teama mea este mai mare, daca nic aniversarea dw aic nu o mai pot afce?? caci cums a fai aniversear unor hirti care te indunda cind ea se afce cu OAMENI..adica cu ce oamenicu vietnmezi..??caci cu americani cums a-i aduci la o aniversare cu hiriti sau la un muzue far romani?? pina una alta ma uit la hirtile astea..pline de Romania/romanism/planuri si incercari sau arhiva in slujba luminarii romanilor mei dragi…si ma intreb daca mai sunt minuni si ce minune se poata implini..caci tto asa cind a inchis muzue de la Chicago..si a venit statia cea mai importanta de TV. NBC (acum nu mai e la feld e importnata in SUA, este MBNBC parca..) a spus „muzuel acest are nevoied e o minune” si ea nu a venit decit tto de la noi ca l-am put muta cu noi si sa-i edschidem o casa cit de cit a lui in Philadelolhia..dar acum//????Tot noi sa-l mai mutam..unde si p.t cine..ca dac eu nu mai pot sa chem americani atita timp cit tara mea nu e alatyri macar sufleteste..cums a mai continue ca muzue viu??Irina imi cere e ani sa-l pun la un depozit..”put it in a stirage”…Asta noapye nisye patroti romani de la un site numit dialoguri..au varsat atitea insultea supra mea si pornuncit a-l inchid incit ma gindesc ADc nu mi-ar face uns ervicxu adevarat..sotului meu chiar ca i-ar face si si irinei -s a vina cu indundatie adevart si sa-l inchida,..nu numai cu cuvinte..carora,de bine de rau , ca fololoaga am stiut sa le ntikrc inzecit..saraci nu au stiu cine este totusi Rodica…nu Perciali dar cea de fata, cu nume fagarasan..Sai-i vad caca mai cuvinta..ca daca da..saraciiatunci este nuai pt.ca altceva decit gura stirbita nu mai au..si doar nu o sa le ecr s-asi dea duhul cu ftotul ca sunt romanca cu suflet..si chiar ma gindesc la ei cu mila dupa ce le-am scris ce le0am scris.ca poates a le cer scuze sa nu sufere..Vedeti mentaliatea naosrtar a celor cu inima??E rea..e buna?? E rea daca astfel am incurajat abuzurile.Si de aceea vreus a incepem mai multi, mai multe femei sa ne pluptam cu ea..si de acea ma preagteams a fac acel tur pe la dvoarar nu numai sa va bucur sa veedti cu iamigini si din presa mzuuel si toate..alea de care gtot scriu..dar sa dicutam cums a ne facem cea mai are datorie.totusi..si crae nu e cea culurala caci de bine de rau..cultura roman merge , nu moare..dar altceva esate nenascut ssau in fasa si de aceea avem un guvern de mafie si un ICR de amfie de import si crima asupra naeamului nostru..Ested e datoria naostras a in firipam o alian civica adevarata..a celor care tinem la tar si acre macar acu dupa ce am abzut ac romani de acas nu inavat atit de repede civismul cum am crezut..si ca noi am gersit fiind atit de slabi sa nu ne unim si organziam inainte..sa invaatm p.tei si sa ne facem datoria sa le tarnsferam ce invatam din tarile demcorate si civce in care traim de mai xdemult..sa o facem acum..cid vedem cu adevarat dezastrul…cel moral cel al unei generaii far oprincipii si nu de mandrei a neamulu romanesc ic de neam prost inundind pina si televiziunile tarii..adca ochi tariica doar nus e paote spune ca majorittea ochilor romanilor se uita la altceva de unde ar avea de invata..si pate ca nic mar o minima majoriyte e sa zicem doar 60%..ci cerd eu..minim 90%..

    Sa vedem ac la dvoasta ati agsit ceva tienri roani plecati din tara care sa inceapa sa tina la ea de la distanta..Pe irina nu mai pot conta pina nu va vedea ca romani se organzieaza aic si ne va prelua macar o parte din sarcini…si de ea sa fie envoe nu ai la editari de etxte sua sa sa fie invitas a prezinte ceva despr vinyrile romaesti dupa ce in prealabil ma gindesc, sa fie invitat de cei din tar sa le inveet daca au destula inteligenat de marketing dupa ce i voi anunta..dara sta la anul ca anula sta aniversar nu s emai poate..ce pacat..cacicifra de 25 nu se repeta si duypa ea nu am cum samai ruc la 30 cu muzuel..signura..orict as vera sa nu ma dezmint din cauza aceasta nobila si mare..dar innecata deja pe mai mult de jumatate de mizeria conationalilor care lovesc in mine..si lovesc, dna draga cel mai mult si cu mai sirg.iar sfatul/zicala a unei romanec in virste mai demult la o biseirca romanesca saraca din NY..care a spus..Dna Perciali, pai de-aia lovesc in dvaostra ca asa se loevste l arul bigat si cu mere frumoase, nu’-i asa?////Ce mult m-am luminat atunci si mi-am zis..da asta e.deci erele astea mcar se veed ac sunt frumaose si bune si si atrag..dar apoi cu atiea bite..marul a saracit, s-a suactit..Intre timp..o alta domana la o alta biserica din Philadelphia mi-a sus „pai nu va ajuta ca nu vor da lea duceti in fat dovezile lipsei lor de constiinta romaneasca..”..si ca prezitind ceva despre muzue le arati ce ar trebui ei sa faca si nu fac..”Asa ca..ce sa mai fac atunci??sa nu mai prezint???Ei asta mi s-a sous de niset romani mai importanti direct si indirect..Cit de importat i sunt ei pt.tara..Poate ca ei sunt si eu si acest muzue nu suntem ..Tocmai asta am spus balaurilor de asta niopate..dar la ces a ajutes a te luit c niste balauri cu multe capate si acer acum imi este tot mai clar..sunt tot ale fostei securitati dar generatie noua mai inraita si diszperata ca nu a ajuns la puetere mai mare sdi genertaie noua care nici ca ar mai dsicyta ca trebuies a aapre ceva interes romansti ca si le-au pus pe ale lor in mloc.si astfel folosesc postruile aceela de care vorbit dvaosar prea mult protejindu-i…cu mici ironii literare..

    Poate ca daca aveti aceasta compaied eprmoaverd e vinrik sa-i screiti citeva rinduriIrinei..sa dicutati..Si , chiar ati putea veni in SUA..macar o luna inainte de Crciun dac nu 3 luni…?? Poate ca daa vorbiti cu ea si ii screiti cum prezentatina sotul dvaostar vinrui si ne vizitatisa o mai stiulait sa se apropie de romani..ca la Sna Vrancisco nu am resuit sa o fac sa se duca la biseriac romanesc sau Casa Romana desi am implorat-o de ani..si cind in sfsirit =a dus ca am insista pe linga o domanasa o ia sau invite isnistent personal..aceaat a folosit-o la gratarul de miic.cea ce nu era cel mai rau caci irian are simtul umorului..dar a vazut in jur ca nianui nu-i pasa cu adevarat de ceva romanesc decit sa se manice sis a bea..si ca vreun dialog pe teme romanesti majores au cum si cine sa preai vreo ezxpozitie acolo niic pomneeala aca se putea intimpla..cum i aratm eu ca credeam ca ca da..Nu am putut-o face nici sa ma corecteze ceva la web site decumsa adauge..decums a viziteze Ro..si winneriurile la care, da incepusems a visez ca credd ca or fi inresante si se dezvolta bine dupa cit vin vad pirn magazine, etichete fabuloase, si ceva importatori americani pe la web sieturi..care presara pe ic pe colo si ceva import de vin romanesc..iar in citeva magazine a gasit vreo 3 feluri in ultimii ani…pe cita vreme pe timpul lui Ceuasescu era mereu in mai multe..) Revenind la vinul romanesc..cel putin vreo 20 de sticle .. este carat din Romania anual..cu scopul sa ma mandresc..caci sigur tien de cultura si civilizatia naostar..si ar aeva sane mai amridecit multe aletele romaenstis a ne prmoveze..dac noi, romanii cooperam macar un pic..Si sa fac prin imitatied e la americani..un pic de Romanian wine tastings..la muzue si idela si in ate lcouri daca as gasi cu cine..si cind nu-l las pe sotul meu sa se atinga sid e aceasta colectie..

    (NOta – de aici am inceoput sa scriu cu litere mari fars a observ..sczue, dar nu mai am putere si rabdare si nic timp sa mai schimb..)

    CACI EL VREA SA O IMPUTINEZE CA PREA NE-AU INUNDAT CASA ATITEA ALTE COLECTII MAI MARI SI NEPRACTICE PE CITA VREME ASTA AR AVEA CEVA PRACTICITATE CA NU L-AS MAI OBLIGA SA MERGA LA CUMPARAT VINURI ALE ALTOR POPOARE NUMAI CA SA SALVEZ/pastrez PE ALE TARII MELE..IN IDEEEA PROMOVARII VALORILOR EI MINUNATE..

    (SI A PROPOS, ACUM CA AM VAZUT UN SITE SPRE CARE DUCEA WEB SIETUL INCLUS DE DVOASTRA SI CARE NU numai ca nu avea nimic cultural romanesc..sau legat de comunitate romaneaca de la dvoastra, dar NU AVEA ABOSLUT NIMIC ROMANESC IN EL..ci doar o lista de vinuri franceze..MA GINDEAM CA CA POATE DACA ATI AJUNS ACOLO LA CONCLUZIA CA UN SITE ANUNTAT DE DVOASTA ROMANESC..are eficienta pt.a FACE PROMOVAREA VINURILOR FRANCEZE..CA POATE DOAR ASA VA FACETI BANII DE TRAI SAU SURPLUSUL NECESAR….POATE SA FACETI UN PAS IN PLUS SI SA VENITI IN SUA MACAR O LUNA..SI ATUNCI POATE NE COMBIAM CU CELE DOUA CULTURI CUMVA SI ADECVAM LA CEA DE AIC..MAI ALES CA FIICA NOASTRA VA POATE AJUTA CU CEVA PREZENTARI IN 2-3 ZILE DUPA NOV.8..CIND VINE LA NY…DECI SI ACASA UN PIC….CACI INTRE TIMP, EA, CU DOCTOREAT IN UMANISTICA SI ASSISTANT MANAGER LA O COMPANIE DE ON LINE PUBLISHING… TRAIND IN CALIFORNIA, A PRINS INTERES IN DOMENIU CA UN HOBBY SI, ASTFEL, A FOST IN FRANTA O SAPT.SA VOLUNTARIEZE LA O FERMA VITICOLA SA INVETE MAI MULTE..

    Ah scuzati-ma nu am vrut sa scriu cu litere mari si acum NUUUUU mai am puteere si rabdare sa rescriu..)

    Mi-am spus ca va voi cauta in sept.(si nu numai pe dvoastra ca voi face in sfirsit un tur intreg…cred ca stiti ce tur imi doream..si crdeam ca ar fi fost bun si necesar..) exact ..cum ar fi cel tirziu acum caci ..cum totul era pe dos cu aniversarea si am dat de probleme cu totul oribile socante neasteptae in tara..la Barsov…exact cind, cum spuenam totul trebuias sa fie in sus..inclusiv o aniversare acolo, in zona mea de bastina si ptare am sacrifcat cel mia mult in ultimii 6 ani..

    In 2 zile ar trebuis a pot hotari daca pot merge ssu nu.Tine si de conditi medicale..dar mai ales de un inAlt nivel de stress acre apropaec ca ma blocheaza..Ori s apec la mai mult stres direct la Brasov..e f.riksant acum dupoa ce am pati ca in febr. nuam puut sa ma inotrcla 1 febr.de acolo..si sotul emu mi-a aminat biletul de aicid e 2 ori, de costyri si nervi nu mai vorbim..si de faptul ca Bucivina si muzuel si desigur tar a pierdut cea mai mare sansa sa extindem aprecierea fatd e extraordinara cultura romaneaca legats de Pasti si sa vindem din ceel 500ded oua care stateau la galerie pe linga exp.majora de 1000..caci am revenit eu numai la 1 martie terminat atit de tare incit nu am putu redeschide cagleria si chema presa decit in ultimile zile inaite de Pastile aemrican..Chiar si asa au venit multi americani si am aam vindut bine si ar trebuis a fiu bucuroasa nevoe mare de o alta reuista unica in SUA..majora p.tcultura romana..cai si in anii trecuti am resuit ceva unic sa aduc televiziunile americane..dar uitati ca nu am fost si nu sunt..dim pitriva, pt.prima adta fat imi era cispata ca=si nu ai puteam sama detasez de necazul/drama cauzata de conationali noxstru…care nu nujia ca nu apreciaza munca mea si reusitele..dar lovesc in el cu inversuanre diabolica pe care , doamne cine o poate intelege si justifica destul..ca sa pot sa ma impac cu ea..cit de cit sa am sanse sa o depasesc..sa mai gasesc dragoste si putere in mine si intelpciuune si sa-mi aduc aminte singura ..ca nic macar nu are cine altcineva..care sunt datoriile morale si culturale si de educatoare fata de public..si de menire de continuator cultural..pe care spuenam eu emreu ca mu,ti romani trebuies ale avem si ei acre spunem ca le avem sa le si urmam..Dar cit?Si cu ce resurse umane infinite mai ales cind nimic nu vine sa inacrce bateriilefoloste la maximum..???Si cind incendi ar da muzuelu multi dac ar putea..casa nu s emai auda delco de el vreodata..Iar primul care ar fade=o in SUA fidn ora la o ora ..la NY plaifgt de chair bani publcii,.,….in misunea diaboolica de distrctie a culturi lui…si far ca els a stie sa se apare maia els cu presa lui slaba de armate de ziaristi creativi cinici are atita stiu ..si nu cus a abordeze problemel din uncghi civc, adminsiattiv, legal..saus a caute pe cei acer ar trebui sa stie sau pe cei ca mine care nu numai ac stim aceel olcurrui dar aratam exact exempul posibil si chisar ideal pe care ICR-ul trebuiaa sa-l preia si extinda..nu sa-l submineze si omoare…

    da exista diabolsim suficnet la mintile unora din Romania cares a distuga pina si in SUA cultura si valorile ramebsti ,s a vina dupa noi si cu tupeu s ao fac..trebuie ca ei stiu ceva in plus si pot ceva in plus si altfel…decit majoritatea romanilor get beget nu stiu si ca aceia cu toata securitatea de dinainte nu a reusit asa ceva….iar acum reusesc..Cum?? Deja stim dar nu avem voie sa spunem…sa vedem totsui dac e chiar asa..o sa aflu ce avem voie sa spunem ca dora sunt in America..xdsi cam stiu deja..dar cu ajung sa-i invat pe cei de acasa cind EI REFUZA SA INVETE????si cind din frustrare nu numai ca refuza sa inveetd e la mine si sa prea ceva bun, dar ma atac tocmia pe mine care le vin in drums a le ofer ajutor..ca altfe nu au pe cine ataca..Asta e..Deci, revin si ma intreb si va intreb, sa le mai vin in drum..sau sa ma dau la o parte dar astfel data la o parte eu nu mai am putere morals a arat vreo mandrei fata de enamul meu si nu-l mai pot prezenta..tare ma tem choar si .pt.acest sezon noiembrie -decembrie..al doilaea anual important p.t noi…la ceea ce ar insmena ceva vujnzari..ca sia sa muzuee ste pe sponci si sifggur ,deja se stie, dac noi nau am si dina masiv cash nu ar suprsavietui..dweloc..ca sia sa el nuo=-si paiet palti nic o chiriedecum 2-3 persoane cite i-ar trebui sa se ocuped e el..cit e cit..chiar daa eu as continua sa voluntariez..

    Va als acum..stiu ca nu v-am dat vesti pera bune..dar vorbind de vinruiel romanesti si ce insmena in mintea mea podgoriile si viata lor starveche si acei gospodari harnic si sper veseli care le mentin..sau raftruile pline de vinrui frumos prezentae din magaizne..parca mai am in ce crede..si spera ca mai ajung si eu la ceva vselie..Asa ca suntem intre femei si ati intelege far ironii.. va spun care este dorinta mea vsnica personal ..cas a ma ma simtsigur f.bine.. sa dansam..dansul..si sigur ca as prefera dansul cu rdoamni mei si cu un pahar de vin..romanesc..cu sarmale sau far sarmale..ca de la o anumita virsta te feresti de carne tocata, dar eu una, nu m-as feri de dans no matter what..dimpotriva..daca as fi avu romani nromali aici faceam lunar partiruri la muzue suau i ate aprti..si cred ca ar fi fost minunat..visuri..nu-i asa? Nic in Romania nu imi pot implini acest vis desi anula sper..As aca ce sa mai su de mzueu dac nic un vis atit de simplu ..nu se mai poate..!!

    Cum e la dvoastra? dati-mi niste sperante..si paote ca dac nu venit aiic venit la Brasov..sia sta ma va face sa ma hotarasc sa merg mai ale dac ati putea cheltui ceva timp,,revoe 2 zile macarsatrimitem anunturi sik sa invitam si pe alti din EU sau sa mergeti cu mine intr-un mic tur..platesc, fireste jum de benzina si altele..la nevoie mai mult..multe..

    Rodica Perciali
    http://www.romanianculture.us

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s