MONITOR CULTURAL * on-line

RATIUNEA DE A FI – Valentina Becart: „Scriu… gândindu-mă la «rostul Piramidelor»“

Posted by ARP pe Iulie 23, 2008

…Şi cum „toate trebuiau să poarte un nume”… scrisul a devenit o datorie ce trebuia împlinită… ca o răzvrătire împotriva destinului ce a „închis” cuvinte – mult prea devreme – şi în „tăceri mult prea adânci”.
………………
Viaţa – este ca o stâncă, dură, periculoasă, stâncă ce trebuie escaladată, dar nu toţi cei care vor cuteza vor ajunge în vârf. Până sus pe culme, aproape de soare şi zăpezi virgine – sunt mărăcini şi prăpăstii,
animale sălbatice flămânde…
O clipă de neatenţie şi drumul poate sfârşi mult prea devreme. Spun toate acestea despre viaţă – deoarece ea nu reprezintă numai fericirea şi seninul, ci şi durerea „mărăcinilor” rătăcirea gândului – şi prăbusirea în hăuri, de unde rareori mai poţi ieşi la lumină. Dar, cu speranţă dorinţă şi cuget curat… vom ajunge pe culmile visate. >>>>

Anunțuri

Sorry, the comment form is closed at this time.