MONITOR CULTURAL * on-line

Florian Copcea: „Simpozion despre identitatea populaţiei din dreapta Dunării, la Belgrad“

Posted by ARP pe Septembrie 16, 2008

Belgrad, 4 septembrie 2008 – Trimisul special al AGERPRES, Florian Copcea, transmite:

Simpozionul ştiinţific organizat în cadrul manifestării ,,Memorialul Radu Flora”, desfăşurat miercuri seară, la Biblioteca oraşului Belgrad, a fost consacrat în întregime ,,chestiunii vlahe” din Serbia de Răsărit. Bucurându-se de prezenţa multor personalităţi culturale şi istorice din întreaga Serbie şi din România, manifestarea a scos în evidenţă efortul acestora de a pune capăt unei controverse în ceea ce priveşte identitatea populaţiei din dreapta Dunării.Preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina, Lucian Marina, iniţiatorul acestui simpozion, a declarat că ,,este oportun să înceapă demersurile la toate nivelurile – societate civilă şi foruri academice – pentru a stabili o dată pentru totdeauna dacă minoritatea din acest spaţiu este vlahă sau română„.

,,În ultima vreme, în Serbia, acest subiect este destul de controversat. Pro-românii sunt de acord cu ideea că fenomenul din Timoc trebuie elucidat pentru a da astfel dreptul celor aproape 500.000 de români la libertate de exprimare în limba română şi accesul acestora la slujbe şi şcoli în limba maternă„, a declarat, pentru AGERPRES, Lucian Marina.

Slavojub Gaţovici, doctor în istorie, din Zaiecear, a abordat tema Unde s-au ascuns românii lui Tihomir Georgevici?, care a captat interesul asistenţei.

,,În lucrarea prezentată am comentat rezultatele recensămintelor oficiale începute în 1846, când, în zona Timocului, statisticile reţineau 97.215 români şi care, în decursul câtorva zeci de ani, au cunoscut o scădere nejustificată, între 6,9% şi 9,5% din totalul de 127.326 etnici români stabiliţi la recensământul din 1866. De asemenea, am încercat să explic agresivul proces de asimilare la care au fost supuşi aceştia din partea autorităţilor şi să argumentez că unul dintre cei mai mari istorici sârbi, Tihomir Georgevici, a falsificat istoria„, a arătat Gaţovici.
Pentru a-şi argumenta afirmaţiile, el a făcut o paralelă între două lucrări ale lui Tihomir Georgevici – ,,Printre românii noştri” (1906) şi „Din Serbia cneazului Miloş” (1924), unde informaţiile cu privire la românii din Timoc sunt ,,cosmetizate„, în sensul că ,,decimarea elementului românesc este ascunsă cu premeditare de istoric, de unde se observă tendinţa autorităţilor de atunci de a ascunde adevărul„.

Preşedintele Consiliului Naţional al Rumânilor din Serbia de Răsărit, Jivoslav Lazici, l-a susţinut pe Gaţovici şi a arătat că în lucrarea ,,Din Serbia cneazului Miloş„, mai bogată în conţinut, Tihomir Georgevici ,,nu se mai lasă antrenat în jocuri politice şi recunoaşte autohtonia pe meleaguri timocene a românilor„.

,,Faptul că unii şi-au zis sau îşi mai zic şi azi – vlahi, vlasi, români sau rumâni, nu trebuie să ne sperie, dar nici să ne instige pe unii împotriva altora. Noi suntem ce au fost străbunii noştri şi avem obligaţia să ne păstrăm identitatea şi limba care este limba română„, a spus Lazici.

O problemă delicată abordată de prof. dr. Liliana Gavrilovici de la Institutul Etnografic al Academiei sârbe a privit etnonimul vlah (germană – walach, grecescul – blacos, slavonă – vlas şi valah, maghiară – olah), ,,utilizat din evul mediu de călătorii şi cercetătorii străini pentru români sud-dunăreni după numele formaţiunii statale numită Valahia”.

,,Aşadar, chestiunea valahă devină o falsă problemă. Confuziile sunt întreţinute mai ales de politicienii care, într-adevăr, ar trebui să lase minoritatea română din istoricul Timoc să-şi urmeze destinul şi să nu mai pună piedici în calea năzuinţelor sale de a avea limba română introdusă oficial în şcoală şi biserică„, a conchis Gavrilovici.

Cei mai mulţi dintre istoricii prezenţi la simpozion au fost de părere că asupra chestiunii timocene trebuie să se pronunţe şi forurile ştiinţifice europene.

La simpozion au participat şi reprezentanţii Ambasadei României de la Belgrad.

FLORIAN COPCEA

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s