MONITOR CULTURAL * on-line

Lucreţia Berzintu: Festivalul Nopţile României în Yafo (Israel), ediţia a doua, 11-14 septembrie 2008

Posted by ARP pe Septembrie 25, 2008

Cu ocazia Anului European al dialogului Intercultural (2008), Institutul Cultural Român din Tel Aviv a organizat cea de-a doua ediţie a Festivalului Nopţile României în Yafo în perioada 11 – 14 septembrie 2008, iar parţial va fi itinerat şi la Haifa în ziua de 14 septembrie a.c.

Evenimentul include tîrg de artă populară, atelier interactiv de creaţie pentru copii, muzică tradiţională susţinută de Grupul Iza din Maramureş, formaţia Nightlosers şi Taraful Arginţilor din Pârâu de Pripor – Gorj pe scena mare din Piaţa Kedumim, alături de vernisajul expoziţiei de fotografie documentară aparţinînd fotografului Teodor Răileanu, intitulată ”Culorile Timpului: arta sinagogală în Moldova”, rezultatul proiectului de cercetare iniţiat de Institutul Cultural Român din Tel Aviv şi Departamentul de Artă Iudaică din cadrul Universităţii Bar Ilan, sub îndrumarea Dr. Ilia Rodov (sîmbătă 13 septembrie).

Realizarea acestui eveniment este rodul muncii în parteneriat cu Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, Tarom – Tel Aviv, Muzeul de Antichităţi din Yafo, Organizaţia pentru dezvoltarea oraşului vechi Yafo şi Primăria Tel Aviv – Yafo, iar la Haifa în parteneriat cu Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, H.O.R. Haifa, Auditorium Haifa (ETHOS – The Art, Culture and Sport Company Ltd.) şi Primăria din Haifa.

Numele localităţii (Yafo) derivă din cuvîntul ebraic ”yaffe”, care înseamnă frumos. Yafo este una din cele mai vechi aşezări din Israel şi unul din cele mai vechi porturi din lume, aici existînd dovezi arheologice că localitatea a fost locuită încă din perioada a 7500 de ani înainte de era noastră. Yafo este menţionată şi în Biblie, ca port de intrare a cedrilor din Liban pentru Templul lui Solomon (2 Cronici 2:16). În secolul 19, Yafo a fost cel mai important port în Palestina şi a devenit centrul sionismului în zonă.

După întemeierea statului Israel (1948) Yafo devine parte a Tel Avivului şi în 1950 două oraşe s-au unit şi devine un oraş: Tel Aviv – Yafo.

Centrul vechi este acum un cartier artistic, cu multe galerii de artă, atracţii turistice, muzee, teatre şi case din perioada otomană, plus un muzeu antic ce cuprinde vestigii privind istoria foarte veche a oraşului Yafo.

De asemeni, pe lînga multe alte obiective turistice, la Yafo se poate vedea şi Stînca Andromedei scăldată de Marea Mediterană. Conform legendei, Perseus a salvat pe Andromeda de la un monstru marin.

În mijlocul unui parc cu esplanade se află piaţa Kedumin, locul desfăşurarii Festivalului Nopţile României în Yafo, loc vegheat de lăcaşurile religiilor principale din Israel: biserica franciscană ”Sf.Petru”, minaretul moscheii marinarilor ”Jiamah El Bahar” şi Sinagoga de lîngă casa tăbăcarului Simon, unde ar fi poposit Sf. Apostol Petru. Apoi biserica ortodoxă ”Sf.Gheorghe” şi mănăstirea ”Sf.Mihail”.

Vreau să vă mărturisesc satisfacţia că am participat la deschiderea acestui Festival în oraşul muzeu Yafo, acţiune ce a avut loc în prezenţa unui public numeros, special şi sensibil la frumosul artei tradiţionale româneşti. Organizatorii, în frunte cu doamna Madeea Axenciuc – directoarea Institutului Cultural Român din Tel Aviv, şi-au susţinut discursurile de rigoare, aducînd mulţumiri partenerilor care s-au implicat pentru realizarea acestui eveniment.

Directoarea ICR din Tel Aviv a ţinut să precizeze faptul că la această ediţie, ca noutate, e prezentă ”roata olarulu”i, invitînd publicul să participe la toate registrele tîrgului.

Au urmat concerte susţinute de formaţiile mai sus menţionate.

Artistii populari care şi-au expus operele de artă( artizanat, olărit, covoare, măşti populare etc.) au venit din mai multe zone ale României: Bucureşti, Neamţ, Bistriţa Năsăud ş.a.

Cu deosebită plăcere am stat de vorbă cu unii dintre expozanţi care mi-au mărturisit cîte ceva din arta lor:

ION ALBU (com. Timişeşti, judeţul Neamţ, prezent cu măşti populare): ”La acest Festival prezint măştile populare la sărbătorile de iarnă, dar se mai folosesc şi la diverse acţiuni din cursul anului, la Sf.Neculai, la Sf. Ioan…”

IULIAN MIHALACHI (Bălţăteşti, judeţul Neamţ, expune covoare): ”Prezint covoare lucrate în război de ţesut orizontal, manual. Este important de spus că pentru obţinerea nuanţelor se

folosesc plante, deci culori vegetale… Am venit pentru prima oară în Israel şi mi se pare extraordinar de frumos! Am vizitat totul în Yafo, ce-am reuşit într-o singură zi. Mîiine vom vizita cu toţii Ierusalimul”.

MIHAELA (?)POL (Comuna Salva, judeţul Bistriţa Năsăud): ”La acest Festival am adus portul popular de pe Valea Sălăuţei şi Valea Someşului, clopul cu pene de păun care nu lipseşte niciodată, costume populare, am adus păpuşi îmbrăcate specific zonei etnografice Bistriţa, bentiţe din mărgele, pînzeturi, curele cu mărgele…, ce se poartă pe la noi, şi în special în Salva”.

– Ce simbolizează clopul cu pene de păun?

– ”Ăsta e un clop cu pene cu trei rînduri, pe care îl vedeţi, pe care-l poartă dansatorii. La noi în sat se poartă cu patru şi cinci rînduri. Rîndurile exprimă bogăţia celui care poartă clopul, cît e de fălos şi cît e de bogat. Cu patru rînduri e mai năcăjit, dar cu cinci sau şase rînduri e mai bogat”.

Manifestarea a ţinut pînă noaptea tîrziu.

Consemnare şi foto – LUCREŢIA BERZINTU, Israel.

Anunțuri

Un răspuns to “Lucreţia Berzintu: Festivalul Nopţile României în Yafo (Israel), ediţia a doua, 11-14 septembrie 2008”

  1. Bogdan said

    Ma numesc Bogdan, locuiesc in SUA. As vrea sa iau legatura cu doamna Lucretia Berzintu sa-i transmit cateva ganduri personale. Adresa mea de email este: bogdan_eternal@yahoo.com
    Va multumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s