MONITOR CULTURAL * on-line

Archive for 22 Ianuarie 2010

NR. 1/2010

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Anunțuri

Posted in noutati | Leave a Comment »

Ioan Miclau: „Drumurile artei“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

…Cand de la paralela 45 a Romaniei, calatoresc  cartile dlui Artur Silvestri, Apocalypsis cum figuris – Sapte nuvele fantastice cu prolog si epilog  si  Artur Silvestri-Fapta culturala peste Ecuator, peste Tropicul Capricornului pana la paralela 30 sudica a Australiei, putem vorbi de semne bune. Dar cand ma gandesc ca primitorul acestora e nascut tot acolo la paralela 45, mai ales in Zodia Capricornului, miracolul s-ar putea ivi, vorbind literar. Ce-mi doresc acum este sa citesc aceste carti si sa incerc a le intelege. Am citit multe carti ale eruditului Arur Silvestri, deci pot spune ca intuiesc din stilul lui de scriere si expresie cartea care-i apartine din alte zeci de carti ale altor autori. Dar, niciodata nu m-am aventurat a ma apropia de leu inaintea celor ce au batatorit drumurile artei cu mult inainte, cunoscatori ai labirinturilor de execeze si critici literare.

Totusi, se cuvine in mare masura a aminti faptul ca aparitia antuma a celor doua carti, se datoreaza recunostintei Doamnei Maria Braescu Silvestri, sotia luminatului carturar plecat nu de mult la cele vesnice.  Si tot in memoria sotului a sustinut Doamna Maria financiar aparita la Editura “Cuget Romanesc”-Malovat a frumosului volum crestin Noul Testament in cinci sute de exemplare, ajuns si la noi la antipozi. >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Corneliu Florea: „Dorurile Oanei Pellea“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

“Mi-e dor de oameni delicati si buni. De oameni destepti si generosi.

De educatie si traditie. Mi-e dor de bun-simt si bunavointa.’’

din   JURNALUL  OANEI  PELLEA  – pag 16 , editia  2009

DORURILE    OANEI    PELLEA

Cu ceva  timp in urma  scriitoarea  Monica  L  Corleanca  din Cincinnati  mi-a vorbit entuziasmata despre JURNAL  2003 – 2009 al  bine-cunoscutei artiste de teatru  OANA  PELLEA ‘’Este exceptional, o savoare, total deosebit de jurnalele pe care le-am citit. Ti-l recomand’’ A trecut un alt timp , mi-am amintit si l-am rugat  pe  bunul meu prieten bistritean, scriitorul Virgil Ratiu,  sa faca rost de un exemplar si sa mi-l trimita. Nu a trecut mult timp si l-am primit. Cu intentie am pomenit timpul de trei ori, nu atit pentru ca  jurnalele sunt,  intii de toate, timp fixat de autor intre zile, luni si ani, ci pentru ca Jurnalul Oanei Pellea  iti cere timp si dupa lectura, timp de meditat, de reamintit din cind in cind…>>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Octavian Curpaş: „Scrisul îmi oferă o lume deosebit de interesantă“ – dialog cu Elena Buică

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

„Visele  nu mă costă nimic şi uneori, ele sunt atât  de frumoase…!!!!”, obişnuieşte să spună scriitoarea Elena Buică, autoarea volumelor “Crâmpeie de viaţă”, “Gând purtat de dor”, “Prin sita vremii”, “Oglindiri”. Născută  în ianuarie 1933, în comuna Ţigăneşti, judeţul Teleorman, Elena Buică mărturiseşte că în viaţă, le datorează totul părinţilor săi care i-au insuflat dragostea pentru carte, pentru cultură, pentru artă, dar şi pentru perseverenţă în muncă, pentru autodepăşire şi pentru valori morale superioare. De altfel, acesta a fost şi unul din motivele ce au contribuit la decizia ei de a studia la Facultatea de Limba şi literatura română din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, pe care o absolvă în 1965. Ca profesor de limba şi literatura română, Elena Buică a avut întotdeauna dragoste de copii şi a încercat să fie un model de referinţă pentru elevii săi. În  1998, scriitoarea părăseşte România şi îşi urmează fiica şi pe soţul acesteia, stabilţi din 1993 în Canada. >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Dan Brudaşcu: „Adevăraţii ambasadori ai culturii româneşti“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Am mai spus şi cu alte prilejuri că, din păcate, cu foarte puţine excepţii, acţiunile mari de promovare a culturii şi spiritualităţii româneşti peste hotare nu sunt realizate de instituţii abilitate ale statului român sau de diplomaţi de profesie, ci de o serie de intelectuali de marcă, de origine română, reprezentanţii comunităţii române din diaspora. Între cei mai harnici şi mai plini de har sunt, în opinia noastră, Lucian HETCO din Germania, Ioan MICLĂU şi George ROCA din Australia, Alexandru CETĂŢEANU, Ligya DIACONESCU şi George FILIP din Canada şi, în mod deosebit, părintele prof. univ. dr. Theodor DAMIAN, directorul Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă din New York.

Despre distinsul teolog, poet şi om de cultură Theodor DAMIAN şi despre luminătoarele lui fapte de cultură am mai avut prilejul de a vorbi, nu doar spre a semnala excelenta revistă „Lumină Lină – Gracious Light”, dar şi despre unele din manifestările cultural-literare şi ştiinţifice excepţionale pe care le iniţiază sau organizează, an de an, în marea metropolă nord americană. Una dintre aceste manifestări o reprezintă simpozioanele ecumenice teologice iniţiate şi organizate de institut, care, în 6 decembrie 2008 a avut cea de-a XVI-a ediţie, iar ca temă: Cultele şi cultura: rădăcinile transcendente ale civilizaţiei umane. >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Pr. Iulian Gavriluţă: „Sacrul şi profanul, dihotomia minţii“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Motto: ”Examinand  cursul vietii oamenilor, observam  ca destinele unora sunt mai degraba determinate de obiectele intereselor lor, in vreme ce ale altora, mai degraba de fiinta lor launtrica, de subiectul lor” C.G.Jung, in “Tipuri Psihologice”

Disponibilitatea fiecaruia de a asculta un discurs, prelegere, predica, cuvant vorbit, etc…este diferita, asa ca, semenii mei care vor sa auda altceva sa dea “cancel” sau “exit” la documentul “word” de fata, sau sa isi ia o cafea, ceai, vin, bere in fata si sa se puna pe citit, nu fara critica sau zambet pe buze. Persoana este un complex de lucruri simple, legate, interdependente ca si doua gauri, intr-o suprafata plana care formeaza clopotele Gaus, miscandu-se asimptotic. Asa cum odinioara, cei vechi, foloseau adnotari stranii de genul “keri” (citire) sau “ketib” (scriere), din ebraica, pentru textele sacre, care dadeau intelesuri diferite desi erau aceleasi cuvinte intiparite, sau cum zicea parintele Noica Rafail, fiul marelui filosof cu acelasi nume, despre cele trei nivele energetice de intelegere a unui cuvant, exista moduri diferite de impropiere a lumii inconjuratoare. >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Mihai Miron: „Adenda 1900 – 2009“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

La 4 mai 1990 , la Poiana Braşov , a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor presei scrise şi audiovizuale din Romania iniţiată de nou înfiinţata Societate a Ziariştilor Români ( ianuarie 1990 ) pentru a-şi alege conducerea definitivă . Preşedinte interimar era atunci Petre Mihai Băcanu şi adjunct Sorin Roşca Stănescu . Din cauza certurilor care s-au iscat pe funcţii , principalii oponenţi fiind Sergiu Andon şi Grigore Marian , majoritatea ziariştilor în frunte cu George Brătescu , Florea Stama , Adi Cristi , Mircea Ichim , Mihai Miron , Ilie Călian , Doina Jalea , Adriana Frăteanu , Neacşu Neacşu ,  Dan Lutic , Lucian Jiman şi mulţi alţii su decis să reînfiinţeze UZP pornind de la vechiul statut , cu vechea denumire ; pentru că în ultima perioadă , înainte de 1989 la ordinul Secţiei de Presă a CC al PCR , Uniunea fusese înghiţită de un sindicat mamut al tipografilor , editorilor şi ziariştilor , pierzandu-şi atribuţiile şi idealurile . În luna următoare UZP s-a înscris la tribunal reluand firul tradiţiei profesioniste . >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Ioana Moldovan: „Teatrul cu preşedinţi“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Criticul de teatru ar fi cu siguranţă cel mai bun analist politic: i-a întâlnit pe toţii tiranii, pe toţi acei bărbaţi cu sceptru şi coroană care de 2500 de ani îşi procură Puterea. Le-a ascultat discursurile publice şi monoloagele secrete, revelatoare. I-a văzut ucigând cu sânge rece pentru ca apoi să arate cu degetul spre zei strâmbi care au hotărât autocratic.

Richard III, aşa cum l-a imaginat Shakespeare, este personajul din teatru care doreşte cel mai mult puterea, mai mult chiar decât Macbeth. El este încarnarea dorinţei erotice de putere, a răului absolut. Scopul său e un scop personal. “Eu sunt Haosul“ spune Richard, încarnând demonicul. Richard este figura tiranului, a Monstrului Natural, care perturbă toate ierarhiile, sacrifică toate alianţele pentru a ajunge la putere. Richard III e un geniu în măsura în care în ciuda tuturor previziunilor, demonstrează că cel ce doreşte puterea, cu orice preţ, o obţine. El este încarnarea omului politic lipsit de orice constrângeri morale, împlinit în puterea politică. >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Ionela Simona Oprea: „Prima dramă franceză despre români“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Legăturile care unesc ţara noastră şi sora ei mai mare, Franţa, sunt binecunoscute, iar originea lor se pierde în negura timpurilor. Pe plan literar, nume celebre precum Abatele Prévost, Jules Verne, Alexandre Dumas-père, Lamartine, Marcel Proust, Emile Zola, Apollinaire au dedicat numeroase pagini realităţilor româneşti. În ceea ce priveşte teatrul, o piesă având ca subiect românii, iar ca scenă de desfăşurare teritoriul patriei noastre, apare în 1821, cu titlul L’Armure ou le Soldat Moldave.

Melodrama în trei acte, reprezentată pentru prima oară la Paris, la Teatrul Veseliei (Théâtre de la Gaîté), în 20 octombrie 1821, îi are ca autori pe domnii Cuvelier şi Léopold. Publicul, format pe atunci din funcţionari şi mic burghezi, trăia alături de personajele de pe scenă, iar plăcerea lor deosebită era produsă de triumful virtuţii, de învingerea persecutorilor – final obligatoriu pentru o melodramă. De aceea, întâlnim o intrigă întortocheată, misterioasă. >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Cezarina Adamescu: „Ziua mondială a omului singur – Serenadă pentru cei singuri“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Printre proiectele utopice la care visez de câteva zeci de ani se numără  şi acesta: de a dărui  celui singur, un strop de tandreţe, un strop de speranţă, un strop din lumina de sine. Mă gândesc intens la acest lucru şi de fiecare dată îmi propun să demarez un proiect. Dar nu ştiu cum se întâmplă că, se iveşte, ca-n Legile lui Murphy, imediat un alt proiect şi-l las pe acesta care e de o urgenţă maximă pentru omenire, de o necesitate stringentă şi care m-ar motiva personal, la fel de mult ca şi un proiect guvernamental (dacă aş avea oportunitatea de a participa la vreunul!) Desigur eu fac acum pledoarie pro domo.

Iannis Ritsos a formulat magistral într-un vers panseistic această stare de singurătate: „Fiecare e singur în naştere, în iubire şi-n moarte. /Ştiu, am încercat-o eu însămi. Zadarnic. / Lasă-mă să vin cu dumneata” – îi spune femeia singură de o viaţă, mult mai tânărului ei vizitator de după amiază – şi e clipa de supremă tensiune dramatică atunci când ea vrea să-şi părăsească locuinţa, să evadeze, pe faleză, la dig, în colţ, la cărămidărie unde se vede oraşul crescând sub ochii ei, vrea să iasă împreună cu tânărul,  pentru că nu o mai suportă >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Florin Dobrescu: „Casa General Cantacuzino în pericol!“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Ne-am obisnuit parca sa primim vesti triste despre cladiri cu semnificatii deosebite istorice, arhitecturale sau spirituale, din zestrea istorica a Bucurestilor, ce cad sub lama buldozerelor, atunci cand nu se prabusesc singure, lasate sa se naruie sub povara anilor si intemperiilor.

Asa au disparut, in ultimii ani, din peisajul bucurestean, pe rand, Moara lui Asan, scoala Mantuleasa, policlinica Coltea… Si ne vine parca, sa ne intrebam, ce s-a schimbat dupa 1989 in acest domeniu, atata timp cat genocidul cultural al Capitalei noastre, inceput de Ceausescu, continua nestingherit, de data aceasta nu in numele unei ideologii, ci in numele goanei grobiene dupa profit cu orice pret. In ritmul acesta, in scurt timp, Bucurestiul va ramane un oras anost, lipsit de personalitate, de identitate, de memorie. Un oras lipsit de istorie. O adunatura hada si searbada de building-uri, iar noi, bucurestenii – o adunatura de indivizi lipsiti de trecut. Orfani. Bastarzi.

Astazi va anuntam intrarea in vizorul mafiei imobiliare a unei cladiri cu semnificatii istorice si artistice aparte. Este vorba de casa General Cantacuzino din strada Gutenberg nr. 3. >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Corina Kiss: „Prima mezzosoprană din istoria României în opera Elektra (Richard Strauss)“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Mihaela Ungureanu – Binder se mândreşte cu faptul că  este româncă plecată din Braşov făcând o carieră  internaţională.

O carieră deosebită pentru o artistă care nu s-a realizat decât prin dorinţă, ambiţie, muncă şi nu în ultimul rând prin emoţii şi iubire de scenă.

Scenele de operă din Olanda, Luxemburg, Austria, Germania, Franţa, Italia şi Japonia se bucură de prenzenţa permanentă a mezzosopranei Mihaela Ungureanu – Binder nu numai pentru rolurile în care arată un profesionalism la nivel înalt, dar mai ales că după o carieră de aproape 25 de ani a rămas fidelă vocii de mezzosoprană (multe alte mezzosoprane trecând deja la roluri de soprane) clădindu-şi apogeul spre rolurile de importanţă absolută Wagner şi Strauss.

Vocea învăluitoare a mezzosopranei, cu o precizie perfectă în intonaţie, cu un timbru particular face să se afirme respectuos în lumea operei ducând “drapelul” poporului român cu cinste (din 1996) peste hotare.

“… Mihaela Ungureanu – Binder, ein Mezzo von enormem Ambitus und elektrisierenem Ausdruck”. de Christoph Schulte în ziarul Im Walde (6.12.2009) >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Gyuris Adalbert: „Colecţii şi pasiuni“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

Fiecare ban îşi are o viaţă…

Când am fost copil, am văzut la alţii de seama mea tot felul de mici colecţii. În perioada de atunci am avut şi eu câţiva bănuţi vechi şi străini. Mult mai târziu, în anul 1975 când m-am căsătorit, în luna de miere fiind, am găsit în holul hotelului unde locuiam o monedă. Era o marcă finlandeză, pierdută pe semne de un turist din această ţară ce se afla şi el în concediu pe litoralul românesc în staţiunea Neptun.

După această  întâmplare m-am apucat să adun… bani, punând toţi vecinii, cunoscuţii şi neamurile să-mi caute bani de hârtie şi din metal. La început am primit un catalog mic, fiindu-mi de ajutor să pot pune în ordine aceşti bani. Apoi după câţiva ani am reuşit să-mi cumpăr catalogul mare în care am găsit totul despre banii româneşti. Încet fără să-mi dau seama, am reuşit să adun câteva sute de monede şi bacnote. M-am născut şi am trăit mulţi ani în Banat, aici am adunat bani româneşti, în primul rând, apoi ungureşti şi sârbeşti, zona fiind la confluenţa celor trei ţări. Având mulţi cunoscuţi am reusit prin ei, mai ales de la cei care au fost plecaţi în străinătate, în concediu sau cu lucrul, să adun bani din aproape întreaga Europa şi din foarte multe ţări ale lumii.  >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »

Lucreţia Berzintu: „Interviu cu Marta Indig Leopold“

Posted by ARP pe Ianuarie 22, 2010

”… vă trimit din Israel: să fie pace la voi, la noi, la vecini, la toată lumea, şi, odată pentru totdeauna, iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi, cum a spus rabinul vestit Ioşua, despre care voi spuneţi Cristos.”

Inspirându-se din ”Cântarea Cântărilor”, obţine medalia ”Argint poleit cu aur” la marele concurs internaţional organizat de Academie Internaţionale De Lutece – Paris.

Deţine titlul de ”Cavaler al Ordinului L.S.S.” al Franţei.

Era anul când, peste tot unde exista suflare românească, se sărbătoreau 150 de ani de la naşterea marelui poet român Mihai Eminescu.

Mă aflam pe plaja Mării Mediterane din Tel Aviv, împreună cu o prietenă, relaxându-ne în bătaia razelor de soare şi depănând de-ale noastre. Era cam ora patru după-amiază când se apropie de noi o distinsă doamnă, îmbrăcată în costum de baie şi având câteva lucruri în mână. Ni se adresează în limba engleză:

– Pot să las şi eu, aici, lucrurile mele? Fiindcă vreau sa înot în mare!

– Sigur! I-am răspuns, tot în limba engleză. Ea a plecat în mare să înoate iar noi ne-am continuat vorba. După circa o jumătate de oră, revine doamna respectivă, exclamând în limba română:

– Aaa!, vorbiţi româneşte? >>>>

Posted in noutati | Leave a Comment »