MONITOR CULTURAL * on-line

~Aurel Z. Coja: „Despre naţionalism – punctul de vedere al unui biolog“

„Naţiunea este o plantă naturală” 

Oamenii nu trăiesc într-o omenire abstractă, ci în comunităţi concrete – familie, trib, clan, naţiune.Suntem dotaţi natural pentru a alcătui naţiuni, la fel cum alcătuim familii. Justificarea biologică există în ambele cazuri. Mai mulţi biologi evoluţionişti (darvinişti) şi nu numai, au evidenţiat acest lucru. Evoluţia sub formă de grup a dat multe dureri de cap gânditorilor de stânga, prin definiţie internaţionalişti, pentru că de la grup la naţiune drumul este direct.Se vorbeşte în biologia contemporană de un ADN egoist (e chiar titlul unei cărţi serioase) şi de gena egoistă – altă carte bună. Avem dreptul să vorbim de grupul egoist, adică de egoismul naţiunii, adică de naţionalism, ca despre un dat natural. Naţionalismul este absolut natural. Cine neagă dreptul la existenţă al naţionalismului comite un act contra naturii.

Naţiunea reprezintă o zestre de gene care se cer conservate, apărate şi răspândite – ca toate genele. Răspândirea propriilor gene este un imperativ individual, iar răspândirea genelor asemănătoare este un imperativ al grupului.

Organizarea spontană a oamenilor în acest fel – grup, naţiune – conferă membrilor un avantaj evolutiv şi acest fel de comportament a fost selectat în mod biologic cunoscut. Aici intervine şi ceva încă necunoscut, misterios, dar cu existenţă plauzibilă; să avem în vedere că în biologie ca şi în sociologie persistă încă multe necunoscute.

În cadrul naţiunii se utilizează în mod natural un cod moral dublu – de prietenie pentru membrii naţiunii şi de adversitate faţă de străini. Acest mod dublu de comportament a dus la izolarea unor zestre de gene diferite de la naţiune la naţiune. Astfel, se poate spune cu bună credinţă că nemţii au, cei mai mulţi, gene de seriozitate, românii sunt mai puţin ordonaţi, bulgarii… etc.

Scopul unei naţiuni este să dureze, să crească şi să fie separată, să trăiască separată genetic de celelalte naţiuni, să-şi conserve nealterată zestrea de gene. Acesta este un comandament biologic consolidat şi justificat evolutiv.

Herder a avut o vorbă genială – „naţiunea este o plantă naturală”.

Omenirea evoluează în grupuri, ca naţiuni, iar nu individual, precum umanitatea abstractă a internaţionaliştilor, a universaliştilor.

În mod natural, în orice grup uman, la fel ca şi în orice grup de vieţuitoare, există şi funcţionează reguli stricte de excludere şi de separare. Ele se manifestă faţă de vecini, nu şi faţă de naţiunile îndepărtate geografic. Numai vecinii pot atenta la integritatea patrimoniului genetic al unei naţiuni. Noi, românii, despre patagonezi vorbim numai de bine. Ungurii la fel.

Consolidarea naţiunilor a dus la apariţia naturală a unor comportamente menite să asigure economisirea genelor proprii, evitarea pierderilor. Aşa s-a născut cavalerismul, fair-play-ul – mai ales – în Europa, unde imperativele biologice au avut o întâlnire fericită cu o anumită zestre genetică.

Tot Herder vorbea de spirit al naţiunii, iar Renan – de naţiune ca principiu spiritual, amândoi intuind miraculos o bază biologică puternică a naţiunilor pe care ştiinţa nu avea cum s-o dovedească la vremea lor. Dar aşa lucrează geniile, devansând vremurile lor!

A nega naţionalismul înseamnă a nega o parte importantă din om, o parte din zestrea sa genetică. Prestigiul şi forţa unor gene ale solidarităţii de grup este un comandament tulburător de puternic – aşa cum se vede la orice meci de fotbal sau de rugby. Cu atât mai mult într-un meci internaţional.

Universalismul şi toate internaţionalismele sunt considerate nenaturale de genetica actuală, nu au nicio justificare în istoria omului.

Aprecierea corectă a naţionalismului este prima mişcare necesară oricărei doctrine şi politici care încearcă să fericească popoarele.    

Dr. AUREL Z. COJA

Anunțuri