MONITOR CULTURAL * on-line

~Dinu Sararu: La Slătioara, a zecea ediţie a festivalului Fundaţiei „Nişte Ţărani“

Se construieşte un univers de cultură, de civilizaţie aici, sub munţii Căpăţânii

Vreau să-l salut pe Prea Sfinţia Sa Gherasim, care ne-a onorat, care-a fost alături de noi un deceniu întreg, în toate împrejurările, cu sufletul, cu mintea lui strălucită. Şi astăzi, ne-a rostit un discurs de binecuvântare, pe care îl vom ţine minte cu siguranţă. A fost un moment, după părerea mea, emoţionant, de care nu ne vom putea despărţi curând, pentru că noi suntem atât de tineri şi domnia sa este mai tânăr decât noi toţi la un loc, la 94 de ani. Vreau să vă rog să-l aplaudaţi şi să-i mulţumim, în picioare, pentru că este în mijlocul nostru.

Domnule primar al comunei Slătioara, domnilor parlamentari, stimaţi invitaţi, domnule Bucur, mă bucur să vă salut. Domnul Bucur este directorul general al celui mai mare aşezământ privind istoria civilizaţiei rurale româneşti, Muzeul Astra de la Sibiu, o personalitate de prim-rang a culturii naţionale, şi a venit şi anul acesta alături de noi şi sunt foarte bucuros.

Dragi membri ai juriului, care aţi devenit, din invitaţi, cetăţeni ai Slătioarei, majoritatea, şi sunt foarte bucuros, cred că vi se face o cinste numindu-vă aşa, festivalul se află la cea de-a X-a ediţie. Nici mie nu-mi vine să cred! Întâi îmi pare rău că timpul a trecut atât de repede – aş vrea s-o iau de la început! – dar aş vrea să mergem înainte. Sper însă că există în lumea aceasta tânără forţe capabile să ducă acest festival mai departe şi să-l facă să strălucească şi mai mult. Oricum, cred că participarea a 32 de ţări de pe 4 continente este o performanţă pe care n-o poate nega nimeni şi culoarul acestui festival este unic în geografia filmului mondial.

Sunt, aici, prieteni ai mei din trecut şi mai din apropiere, mai tineri, mai vârstnici, pe unii îi iubesc foarte mult pentru că au creat ei, la rândul lor, în Vâlcea, instituţii de cultură puternice, de care filmul e legat, şi aş vrea să îl salut pe preşedintele televiziunii Vâlcea 1, care are o contribuţie – cum ştiu eu programele acestei televiziuni – importantă la viaţa culturală a judeţului şi îmi pare bine că este aici. Aş vrea să-l salut şi îmi pare rău că nu-i aici – sper să vină, cred că s-a întâmplat ceva – pe prietenul meu, Vlădoiu, care este membru al conducerii Fundaţiei şi inima acestui festival.

În sfârşit, nu pot să nu spun că sunt dator prieteniei cu poetul Nicolae Dragoş, primul vice-preşedinte al Fundaţiei şi care, în continuare, este sufletul acestei instituţii, pentru că Fundaţia a devenit o instituţie naţională, recunoscută guvernamental prin Monitorul Oficial şi recunoscută de clubul UNESCO şi de Consiliul Europei.

Iată, anul acesta, la cea de-a X-a aniversare, noi vă oferim filmele celei de-a X-a ediţii a festivalului internaţional ECO-ETNO-FOLK FILM. Peste câteva zile, vă vom oferi un eveniment, după părerea mea, de natură să rezoneze la nivelul întregii ţări: la Slătioara, se vor inaugura, începând de luni, 8 Septembrie, cursurile primei Universităţi ţărăneşti din România, aflată sub egida Academiei Române şi a Academiei Oamenilor de Ştiinţă şi a Fundaţiei „Nişte Ţărani”. Toate marile personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, legate de civilizaţia rurală, vor fi luni prezente aici, în frunte cu preşedinţii celor două Academii pe care le-am pomenit. Cursurile vor fi de două ori pe an. Universitatea îl are drept rector pe prof. univ. dr. Ilie Bădescu, preşedintele sociologilor din România, o mare personalitate.

Va fi un laborator de cercetare, de descoperire a resurselor capabile să facă să progreseze civilizaţia rurală, va fi un laborator ştiinţific cu rezonanţă europeană şi se va împlini în felul acesta gândul şi idealul marelui sociolog român Dimitrie Gusti, unul dintre cei mai mari sociologi ai lumii, care şi-a dorit această universitate, pe care noi nu facem decât s-o punem, exact cum a dorit-o el, în tiparele pragmatice. Această universitate se va păstra pentru multă vreme, aşa cum Universitatea Vălenii de Munte a lui Nicolae Iorga e până astăzi un semn al civilizaţiei rurale româneşti.

Vom mai avea o sărbătoare de care Fundaţia este aproape: Slătioara, printr-o întâmplare fericită, la care noi ne-am adăugat – cum să spun, nu mai puţin fericit – împlineşte 500 de ani de existenţă. O jumătate de mileniu! Într-un hrisov semnat de Mihnea cel Rău – Rău pentru că îi pedepsea pe boierii trădători, nu pentru că era rău el -, fiul lui Vlad Ţepeş.

Iată cum Slătioara este legată de familia lui Vlad Ţepeş şi ar trebui să ne dea de gândit lucrul ăsta – cât de cinstită era ţara în puţina domnie a lui Vlad Ţepeş şi în şi mai puţina domnie a lui Mihnea cel Rău.

Cu această ocazie, vreau să vă spun că, în sfârşit, Slătioara are primar şi acest lucru se vede. În trei luni de zile, Slătioara s-a schimbat. Ne bazăm pe primar. Aţi văzut bine, şi Primăria, şi Căminul Cultural şi drumurile au început să meargă singure şi mă bucur pentru Slătioara şi pentru mine, ca cetăţean al Slătioarei.

Cu această ocazie, va avea loc, la Biserica de la Vioreşti, care este cel mai important monument din zonă, pe care se află Friza Potecaşilor, e vorba de ţărani olteni de-aici care nu-şi scoteau căciula nici în faţa Domnitorului, cei care apărau graniţele ţării – pentru că eram sub ocupaţie austriacă şi graniţa românească trecea prin Slătioara, şi, în acelaşi timp, păstrătorii credinţei creştine. Mă bucur mult că directorul Culturii din judeţul Vâlcea, un om tânăr, doctor în istorie, a pus atâta suflet în această sărbătoare, domnul doctor Florin Epure, pentru ca această sărbătoare să fie cum trebuie.

Slătioara va avea o stemă a ei, ca toate oraşele şi localităţile importante ale ţării, o stemă recunoscută oficial, va avea o medalie a ei, pe care primarul o va acorda anual, la 7 Septembrie, oamenilor de ispravă ai comunei, care-l sprijină şi sprijină progresul comunei. Va avea loc o sărbătoare la fiecare 7 Septembrie, aşa cum au toate localităţile importante.

Iată, sunt sărbători despre care am vrut să vă vorbesc pentru că se construieşte un univers, un univers de cultură, de civilizaţie, aici, sub munţii Căpăţânii, într-o zonă atât de fermecătoare, atât de frumoasă, şi care n-are nevoie decât de oameni care vor să muncească pentru ziua de mâine mai bună şi care vor să se bucure ei înşişi de viaţă.

Avem un model extraordinar în mijlocul nostru: uitaţi-vă la tinereţea Prea Sfinţiei Sale, la 94 de ani! Mă enervează, vă spun, când văd cum urcă scările şi eu abia le cobor cu bastonul! Trebuie să învăţăm de la domnia sa şi trebuie să-l urmăm în credinţa care l-a făcut să fie atât de vital până la această vârstă.

Eu vă mulţumesc că sunteţi aici, vă mulţumesc că participaţi la Sărbătorile Slătioarei şi ale Fundaţiei „Nişte Ţărani”. Peste câteva zile va fi aici şi academicianul Răzvan Theodorescu, cum v-am spus, preşedinţii celor două Academii, mari personalităţi ale universităţilor din România, ale Academiei, şi Slătioara va putea fi atunci gazda unui fapt de cultură care va rămâne.

Vă mulţumesc, din toată inima, tuturor!
_____________

Membrii juriului internaţional

Ioan BABA – poet, redactor responsabil al programului în limba română al Televiziunii din Novi Sad l prof. univ. dr. Andrei BLAIER –  regizor, decan al Facultăţii de Film MEDIA preşedintele de onoare al festivalului l Călin CĂLIMAN – critic de filml Nicolae DRAGOŞ – poet, prim vice-preşedinte al Fundaţiei „Nişte Ţărani” l conf. univ. dr. Doina IŞFĂNONI – cercetător etnograf l Corina MIHĂESCU – etnograf l prof. univ. dr. Anca MITRAN – directorul Arhivei Naţionale de Filmel Natalia MUZHENNIHOVO – ataşat cultural al Ambasadei Federaţiei Ruse în România l prof. univ. dr. Geo SAIZESCU – regizor, decan al Facultăţii de Film HYPERION, preşedinte al festivalului şi al juriului internaţional l Excelenţa – Sa SANAULLAH – Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România l Elena STOICA – directorul CCVTCP Vâlcea

Laureaţii acestei ediţii

Marele Premiu „Potecaşul de Bronz” – „Bumerang”, regizor Daryoush Gharibzadeh, Iran l Premiul Special al Juriului: „A fost odată în Transilvania”, regizor Manuela Morar, Facultatea de Arte – Universitatea HYPERION l Premiul TVR Craiova: „Danzak”, regizor Gabriela Yepes, Peru l Premiul I ex-aequo: „Muzeul ASTRA 2007″, regizor dr. Corneliu Bucur, producator Complexul National Muzeal ASTRA Sibiu si „Lopătarul cu faţa neagră”, producător Beijing Scientific Education Film Studio, China l
Premiul II ex-aequo: „Gândire nebună”, regizor Karine de Villers, Belgia şi „Bătranul Peter”, regizor Ivan Golovnev, Rusia l Premiul III: „Ninja”, regizor Gaelle Lacaze, Mongolia l Premiul special pentru cel mai bun film ecologic: „Metamorfoze în Munţii Tatra”, regizor Pavol Barabá, Slovacia l
Premiul special pentru cel mai bun film etnografic ex aequo: „Priveghiul pentru cei plecaţi”, regizor Zoran Cvetkovic, producător RTV – Televiziunea Novi Sad – Programul în limba română, Serbia; „Desfăcutu’ de făcătură”, regizor Felician Sateanu, producător CJCPCT Maramureş l Premiul special pentru cel mai bun film folcloric: „Adam şi Eva iranieni”, regizor Hassan Naghashi, Iran l Premiul special pentru cel mai bun film turistic: „Sarea pământului”, regizor Sadrolin Tam, Polonia l Premiul special pentru cel mai bun film studenţesc: „Straturi de funingine”, regizor Ovidiu Nicuşor Păun, Universitatea Media l Premiul Episcopiei Râmnicului: „Pelerin în Vechiul Bizanţ”, regizor Ovidiu Dumitrana, Craiova l Premiul Primăriei Horezu: „Oltenia de sub Munte, Regiunea Slătioara”, regizor Ştefan Melinte l Premiul Societăţii Umoristice „Păcală”: „Pik si Nik”, regizor Martin Snopek, Slovacia şi „O zi bună”, regizor Cătălin Apostol, producător CASARO Film.
Menţiuni: „Lagărul” (regizor Constantin Marascu, producator TVR Timisoara) l „Ursul şi capra” (regizor Maximilian Popescu, Galaţi) l „Amintiri cu cântec” (regizor Dumitru Călugaru, Târgu-Jiu) l „Rezervaţii naturale” (Quatar) l „Valoarea culturală” (Venezuela) l „Ultimul Ţar Rus” (regizor Ioan Albu, producător SAHIA Film) l „Vestigii rupestre” (regizor Maria Mânzală, producător Palatul Copiilor Buzău) l „O bihoreancă la Frosinone” (regizor Dana si Titus Ceia, Ovidiu Dumitrana, Iaşi) l „Maria” (regizor Victor Asliuk, Belarus) l „Măturarul” (regizor Ştefan Scărlătescu, producător CJCPCT Dâmboviţa) l „Testul” (regizor Valeru Ciurea, producător CJCPCTC Olt) l „Comuna-Muzeu Ciocăneşti” şi „Ctitorii brâncoveneşti în Ţara Făgăraşului” (regizor Iulian Foişor, producător TVR Internaţional l „Vărarii” (regizor Dana Buzura, TVR Internaţional)

Festivalul International Eco/ Etno/ Film ediţia a X – a l Slătioara/ Vâlcea l 2 – 7 Septembrie 2008

Cuvântul de deschidere al dlui Dinu Săraru, preşedintele fondator al Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte Ţărani”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s