MONITOR CULTURAL * on-line

~Ioan Aurel Bolba: „Episcopii Oradiei“

În editura Ex Ponto din Constanţa, Părintele Ioan Aurel Bolba semnează cartea cu titlul de mai sus şi subtitlul „De la episcopul Roman Ciorogariu la arhiereul vicar Petroniu Florea”.

Cu Episcopul Roman Ciorogariu (1852 – 1936) a fost reînfiinţată în 1920, cu încurajarea Regelui Ferdinand I Întregitorul şi prin decizia Senatului României, Episcopia Ortodoxă Română din Oradea, după ce, vreme de mai bine de două secole, aceasta nu mai avusese păstor şi dăinuia doar în memoria colectivă a ortodocşilor bihoreni. În timpul episcopatului său, Eparhia ortodoxă din Oradea va avea o nouă reşedinţă episcopală, o Academie teologică cu internat, o şcoală de cântăreţi, o tipografie diecezană, un aşezământ monahal la marginea satului Călugări – mânăstirea Izbuc, astăzi în apropierea oraşului Vaşcău (locul de naştere al autorului cărţii, n.red.), un fond de ajutorare a văduvelor şi orfanilor de preoţi; de asemenea, multe biserici din cuprinsul Episcopiei vor fi renovate cu sprijinul moral şi material al ierarhului ei. Episcopul Roman Ciorogariu a primit mai multe distincţii din partea Regelui Ferdinand şi a fost membru de onoare al unor instituţii prestigioase: Academia Română, Institutul de Geografie Regal, Societatea Academică „România Jună”, şi a primit gradul de „Ofiţer al Academiei Franceze”, pentru răspândirea culturii franceze în spaţiul românesc.

Episcopul care i-a urmat în scaun, Nicolae Popoviciu (1903 – 1960), doctor în Teologie (cu teza de doctorat „Epicleza euharistică” susţinută la Facultatea de Teologie din Cernăuţi), s-a remarcat ca bun organizator şi supraveghetor al desfăşurării vieţii şi activităţii bisericeşti, şi de asemenea prin atenţia acordată predării religiei în şcoală (poziţie pe care şi-a menţinut-o şi în timpul regimului communist, care a fost de altfel unul din motivele înlăturării sale din scaunul vlădicesc, în 1950, sub forma pensionării, cu retragere forţată la mânăstirea Cheia din judeţul Prahova), prin campaniile de anvergură iniţiate pentru sprijinirea familiei creştine, prin sprijinirea mişcării „Oastea Domnului”. În 1955, premierul Petru Groza îl va vizita la mânăstirea Cheia pentru a-i propune numirea ca Episcop la Cluj dacă va retracta atitudinea sa dizidentă, dar ieromonahul, acum, Nicolae Popoviciu îi va răspunde: „Eu nu ştiu să fac metanie mare la răsărit”, replica liderului comunist fiind: „Atunci o să-ţi găsească scaun Teoharie Georgescu” (ministrul de interne din epocă, n.red.). În 1992, la strămutarea osemintelor sale din cimitirul mânăstirii Cheia în cripta Catedralei episcopale a Bisericii cu Lună din Oradea, Mitropolitul de atunci al Ardealului, Antonie Plămădeală (1926 – 2005) va spune despre Episcopul Nicolae Popoviciu că este „faţa curată şi adevărată a Bisericii” Ortodoxe Române, „o mărturie înaintea oamenilor şi înaintea lui Dumnezeu, o jertfă care fără îndoială a făcut posibilă rămânerea lângă credincioşi a celorlalţi ierarhi”.

Următorul Episcop al Oradei a fost Arhimandritul Valerian Zaharia (1905-1996); dar păstorirea lui a durat numai până în 1959, an nefast pentru Biserica Ortodoxă, scrie autorul, pentru că multe mânăstiri au fost desfiinţate, iar vlădica Valerian a protestat în Sinod, spunând: „decât să-mi desfiinţez mânăstirile şi să-mi fugăresc preoţii şi călugării, mai bine îmi dau demisia şi mă retrag într-o mânăstire ca să o apăr”. Nu a mai fost nevoie să-şi dea demisia, pentru ca Emil Bodnăraş, ca preşedinte al Consiliului de Stat,  a dat un decret de demisionare şi pensionare forţată a Episcopului, căruia i s-a stabilit domiciliu forţat la Bucureşti – unde în 1987 va mai găsi destulă forţă în el pentru a protesta vehement la dărâmarea bisericii „Sf. Vineri”. Îşi doarme somnul de veci în curtea bisericii „Sf. Simon Zilotul” – Podeanu din Bucureşti.

Între 1971 şi 1992 Episcop al Oradei a fost Vasile Coman, doctor în Teologie al Facultăţii de specialitate din Bucureşti, preot de mir şi protopop al Braşovului (1957-1970), după care, rămânând văduv, este hirotesit arhiereu. S-a îngrijit de renovarea a numeroase biserici, mai ales a celor declarate monumente istorice, a renovat centrul eparhial, a îmbunătăţit cu noi anexe mânăstirea Izbuc, singura din judeţul Bihor, i-a sprijinit material pe elevii seminariştii şi pe studenţii teologi.

Ultimul Episcop din cartea Părintelui Bolba este dr. Ioan Mihălţan (1926 – 2007), cu studii la liceul greco-catolic „Sf. Vasile cel Mare” din Blaj (j. Alba) şi apoi la Facultatea de Teologie ortodoxă din Sibiu, unde a şi fost hirotonit ca preot celib în 1951, pe seama capelei acesteia. Şi-a dorit însă să slujească în satul său natal, Ohaba, unde, în plină perioadă stalinistă, a reuşit să înfiinţeze un muzeu şi să facă să fie construit un Monument al Eroilor. În 1971 a fost numit duhovnic al Institutului teologic din Sibiu, iar în 1977 va pleca la Bossey (Elveţia) pentru elaborarea tezei de doctorat. În 1992 a fost hirotonit arhiereu vicar, iar după trecerea la cele veşnice a Episcopului Vasile Coman va deveni titularul Episcopiei Oradei, pe care o va sluji până la pensionarea sa, la cerere, la 31 decembrie 2006. Din 13 februarie 2007, Episcop al Oradei este P.S. Sofronie Drincec, fost Episcop de Gyula (Ungaria) până la acea dată.

Ultimele pagini ale cărţii sunt dedicate Arhiereului vicar Petroniu Florea (2000 – martie 2008), în prezent Episcop al Sălajului cu reşedinţa la Zalău. Este doctor în Teologie, reprezentant al Sfântului Sinod al BOR în Comisia Mixtă Internaţională de Dialog Teologic Ortodox-Catolic, a efectuat peste 800 de vizite pastorale şi canonice în parohiile Episcopiei Oradei şi vizite pastorale, misionare şi ecumenice în 15 ţări.
BULETINUL „VIATA CULTELOR”, NR. 763-764 DIN 30 SEPTEMBRIE 2008.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s