MONITOR CULTURAL * on-line

~Dan Lupescu: „Bisericile de lemn din judeţul Gorj“

Mânăstirea Tismana a găzduit, în zilele de 29-30 august 2008, o suită de manifestări de excepţie, înscrise în cadrul proiectului cultural cu genericul Bisericile de lemn din judeţul Gorj – tezaur de arhitectură şi iconografie românească.

Iniţiat de Fundaţia Cuvântul care zideşte (preşedinte: P.S. Gurie Gorjeanul, episcop vicar la Arhiepiscopia Craiovei; director executiv: preot dr. Ion Reşceanu), cu sprijinul Mitropoliei Olteniei, finanţat de Agenţia Fondului Cultural Naţional de pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor, simpozionul cu acelaşi titlu face parte din seria de proiecte şi manifestări menite să contribuie la restaurarea, conservarea şi promovarea tezaurului inestimabil de valori de patrimoniu cultural eclezial reprezentat de cele 116 biserici de lemn înregistrate în Lista Monumentelor Istorice, dintre cele aproximativ 150 care supravieţuiesc peste veacuri, din 263 înregistrate în anul 1.900.

Cu tact, inspiraţie şi echilibru, tânărul preot Ionuţ Reşceanu

şi-a dus la îndeplinire misiunea de moderator al sesiunii de comunicări, la care au participat 44 de specialişti şi factori de răspundere direct implicaţi în vasta, delicata şi extrem de dificila operaţie pe cord deschis numită salvgardarea patrimoniului cultural religios.

Doamna Mariana Pasmangia, consultant în proiecte europene la Mitropolia Olteniei, a prezentat, succint, dar cât se poate de convingător, principalele elemente ale proiectului:

SCOP (realizarea unui album şi a unui site-web, care să reflecte atât starea de conservare precară a lăcaşului de cult şi a patrimoniului său mobil, cât şi calitatea artistică a reprezentării iconografice şi a picturii parietale, aferente unei părţi a bisericilor de lemn din patrimoniul naţional, din judeţul Gorj, regiunea Oltenia, pentru preoţii parohi din această parte de ţară, în perioada februarie-octombrie 2008);

GRUP ŢINTĂ (80 de preoţi din Gorj, care au în păstorire comunităţi locale posesoare ale bisericilor de patrimoniu naţional, prezentate prin intermediul albumului propus în proiect);

REZULTATE CONCRETE (albumul Crâmpeie de cer. Biserici de lemn din judeţul Gorj, coordonator şi comentariu: preot doctorand Silviu Octavian Ciocşan, fotografii: Emil Bănuţi, grafica: Laurenţiu Bărbuică, pre-press: Valentin Corneanu, Editura Mitropoia Olteniei, fără an şi fără descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale; un site-web şi un DVD; simpozionul de la Tismana; strategia în domeniul restaurării-conservării bisericilor de lemn din Gorj; conştientizarea şi responsabilizarea a 80 de preoţi asupra problemelor cu care se confruntă lăcaşele de cult; 10 postere, 100 de pliante, 20 de mape de prezentare; o expoziţie de artă fotografică şi patrimoniu mobil aparţinând bisericilor de lemn; film documentar privind lăcaşele de cult din lemn);

REZULTATE CALITATIVE (dezvoltarea unei atitudini cu privire la starea de conservare precară în care se află aceste valori de patrimoniu; deschiderea de noi canale de comunicare între specialişti din domeniul conservării-restaurării bisericilor de patrimoniu, reprezentanţi ai mediului academic, organizaţiilor non-guvernamentale şi comunităţile parohiilor angrenate în proiect);

SUSTENABILITATE (în urma experienţei acumulate, vor fi accesate şi alte programe de finanţare nerambursabilă, în vederea salvării şi valorificării durabile a patrimoniului cultural; Fundaţia Cuvântul care zideşte va continua să acceseze fonduri nerambursabile, va apela la sprijinul financiar oferit de autorităţile locale, captându-le interesul prin participarea acestora la simpozion şi expoziţie, dar şi prin parteneriatele în care vor fi implicate; la încheierea proiectului, Fundaţia Cuvântul care zideşte va susţine implementarea următoarelor activităţi: menţinerea unei legături permenente cu partenerii din proiect şi grupul ţintă, la nivel informaţional, actualizarea şi întreţinerea site-ului web, colectarea, analizarea şi utilizarea sistematică, permanentă a informaţiilor privind necesarul de propuneri de proiecte din regiune raportat la schemele de finanţare disponibile);

PARTENERI: Arhiepiscopia Craiovei, Radio LOGOS –glasul inimii tale…, DJCCPCN Gorj;

ECHIPA DE PROIECT: manager de proiect – pr. dr. Ion Reşceanu, asistent manager – pr. Marius Neacşu, responsabil financiar – Daniela Tismonariu, cercetător I – pr. Silviu Ciocşan, cercetător II – Olimpia Bratu, foto – Emil Bănuţi, expert prelucrare imagini – Georgică Bădescu, expert media – pr. Marius Reşceanu.

De subliniat că iniţiatorii şi organizatorii acestui proiect şi-au valorificat experienţa acumulată pe parcursul desfăşurării unui simpozion precedent, cu genericul S.O.S. Bisericile de lemn din Gorj, reflectat în paginile revistei europene de cultură şi educaţie naţională, editată la Craiova, Lamura.

Deosebit de expresiv, din toate punctele de vedere (regie şi scenariu, cadre, montaj, coloana sonoră), a fost filmul realizat de Marius Reşceanu şi Marian Vulcănescu despre bisericile de lemn din Gorj, cu virtuţi de documentar riguros structurat, dar şi de poem cinematografic, cu accente bine temperate, deloc melodramatice ori liricoide.

În intervenţia sa, directorul executiv al Direcţiei Judeţene Dolj pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Dan Lupescu, felicitându-i pe autori, le-a cerut să realizeze versiuni ale acestui film în cel puţin opt limbi de circulaţie internaţională şi să facă, apoi, demersuri intense pentru a fi difuzat pe un canal TV Discovery.

Referitor la albumul Crâmpeie de cer – veritabilă bijuterie editorială -, Dan Lupescu a sugerat ca tirajul acestuia (acum de numai 200 de exemplare) să fie înzecit şi chiar însutit, astfel ca un atât de valoros volum să nu lipsească din nici una dintre bibliotecile publice din România, din comunităţile româneşti dimprejurul fruntariilor ţării noastre, din lectoratele de cultură, limbă şi civilizaţie română de la marile universităţi europene, din institutele culturale româneşti şi din reprezentanţele diplomatice acreditate în capitalele statelor lumii.

Suita de manifestări  a avut ca principali piloni sesiunea de comunicari Bisericile de lemn din Gorj – istorie şi actualitate, masa rotunda Problematica restaurării bisericilor de lemn monumente istorice reprezentative pentru judeţul Gorj, respectiv, expoziţia de unelte tradiţionale de prelucrare a lemnului şi mostre de îmbinare trainică a bârnelor, grinzilor, stâlpilor etc, la români şi în ţările septentrionale, prezentată de ing. Vasile Popa, managerul firmei maramureşene cu nume de poem celest: Taina Lemnului.

Onorând, prin vie şi nemijlocită prezenţă, simpozionul naţional de la Mânăstirea Tismana, Înalt Prea Sfinţitul Irineu Popa, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, a precizat, în debutul alocuţiunii sale, că acest proiect a început cu mulţi ani în urmă, graţie restauratorului Octavian Ciocşan, pe vremea când fiul acestuia, Silviu Ciocşan (acum, direct implicat), era student.

În cuvinte pline de căldură, Î. P. S. Irineu a reliefat că: lemnul constituie ecoul şi rădăcina paradisiacă a omului; într-o biserică de lemn – care este o continuare a casei noastre de acasă – simţim că avem o mai mare legătură cu Dumnezeu; trăim şi percepem mult mai bine dimensiunea mesianică.

În stilu-i inconfundabil – cu o vitalitate debordantă şi o forţă de convingere de nestăvilit, întemeiate pe o cultură generală şi de specialitate cu totul excepţionale, pe cunoaşterea în profunzime a valorilor  româneşti, promovarea şi apărarea acestora cu tăria zimbrului întemeietor nu doar de ţară sau de continente, ci de  constelaţii de sensuri şi tâlcuri, de conexiuni şi judecăţi de valoare incontestabile -, prof. univ. dr. Corneliu Bucur, directorul Muzeului ASTRA din Sibiu, a adus în atenţia participanţilor o multitudine de probleme, propuneri, observaţii şi sugestii.

După ce a precizat că acad. Răzvan Theodorescu a afirmat răspicat – despre bisericuţa transferată, cu ajutorul lui Octavian Ciocşan, din judeţul Sălaj la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului – că este Capela Sixtină a tuturor bisericilor de lemn din România, Corneliu Bucur a susţinut că: avem obligaţia de a ne plia pe comandamentele de toate feluruile ale Uniunii Europene, pentru a ieşi învingători; este o operă de dimensiuni sisifice, la care trebuie să se angajeze toţi specialiştii din domeniu, începând de la repertorierea sistematică şi proiectarea în sistem digital a fiecărui monument istoric, a fiecărei piese de patrimoniu cultural mobil; echipa domniei sale a realizat deja Repertoriul tuturor monumenteor istorice din Muzeul Dumbrava Sibiului, care poate constitui un model şi un ghid pentru alte instituţii muzeale; în numele Sfintei Trinităţi care înseamnă identitate, tradiţie, patrimoniu -, să constituim FUNDAŢIA SALVATORILOR BISERICILOR DE LEMN DIN ROMÂNIA !; să fie relansat proiectul Deceniul Patrimoniului Cultural Naţional, în cadrul căruia, toate instituţiile de stat să facă literă de evanghelie din prevederile legilor ce reglementează patrimoniul cultural naţional ; a cunoaşte prin repertoriu, a gestiona prin banca de date, a crea proiecte sectoriale (în care să avem imaginea întregului monument) – iată doar câteva comandamente de maximă stringenţă, subliniate cu aplomb prof. univ. dr. Corneliu Bucur.

Acestora trebuie să li se alăture, de urgenţă, un mic manual în atenţia tuturor deţinătorilor de clădiri înregistrate ca monumente istorice (obligaţiile de folosinţă); un decalog al obligaţiilor minimale; propuneri de întreţinere în regim de salvare; proiecte de restaurare-conservare în două trepte: stoparea degradării, respectiv, refacerea materială (a construcţiei) şi picturală; acţiuni energice de prevenţie a distrugerii minimale; proiecte de valorificare cultică, dar şi cultural-turistică a bisericilor de lemn; atitudine în regim de salvare, intervenţie în regim de salvare, metodologie în regim de salvare.

În acest spirit s-au înscris şi intervenţiile substanţiale ale doamnei conf. univ. dr. Livia Bucşa, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, care a tras un rascolitor semnal de alarmă, prin  documentarul Degradarea biologică a picturii la bisericile din lemn (picturi care plâng, picturi care se scurg…) şi Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova.

Arhitectul Iulian Cămui (Tg. Jiu) a făcut, într-una dintre intervenţiile sale în cadrul mesei rotunde, o remarcă memorabilă: După BRÂNCUŞI, bisericile de lemn constituie cel mai important tezaur de spiritualitate românească.

Un impact deosebit l-a avut vizionarea filmului Călătoria unei biserici – Dretea, de pe Dealurile Clujului, la Muzeul ASTRA Sibiu: conservarea picturii, demontarea clădirii, transportul şi depozitarea, reconstrucţia. Vizionarea a fost punctată de comentariile inepuizabilului Corneliu Bucur, care a evidenţiat calităţile superlative ale marelui meşter Gavrilă Hotico (membru al Academiei Artelor Tradiţionale Româneşti), care reprezintă a patra generaţie de dulgheri din Ieud, Maramureş. Cei patru flăcăi ai săi, calificaţi, cu toţii, ca dulgheri (chiar dacă unii au studii superioare), lucrează, umăr la umăr, cu tatăl lor, reuşind ca, împreună cu întreaga lor echipă, să restaureze 62 de biserici de lemn, să construiască din temelii nouă şi să strămute 13.Gavrilă Hotico are cunoştinţe, vocabular şi viziune de arhitect, de inginer constructor.

In concepţia specialiştilor de la Muzeul ASTRA Sibiu, schimbarea locului, amplasamentului unui monument istoric nu înseamnă încetarea păstrării menirii iniţiale. Dimpotrivă, monumentul istoric este păstrat viu. Ţinând cont  de judecata de valoare a marelui poet şi folof din Lancrăm (Alba), Lucian Blaga – Biserica este axis mundi (axa lumii) -, tot timpul anului se fac slujbe, se oficiază cununii în bisericuţele de lemn strămutate în vatra, de 100 de hectare, a Muzeului în aer liber Dumbrava Sibiului.

Intr-un clocotitor ocean de idei creatoare, nu-i deloc de mirare că Premiul UNESCO pentru patrimoniu tehnic (10.000 dolari) poartă numele ASTRA, adică al muzeului sibian, care, prin Corneliu Bucur, a avut ideea de a-l iniţia şi lansa.

Pe cât de necesară, binevenită şi, cutezăm să afirmăm, obligatorie s-a dovedit suita de manifestări găzduită, în condiţii de standard occidental, de Mânăstirea Tisman, pe atât de imperios este ca ea să nu rămână o simplă piatră de hotar, ci să devină un cap de pod şi un moment de rupere (a pisicii, în patru) în dislocarea stărilor de inerţie care afectează grav, foarte grav patrimoniul cultural construit.

Acum, când, sperăm, că nu este încă prea târziu.

Acum, când dezlănţuirea criminală a celor ce incendiază sau distrug, năruie, rad clădiri de valoare inestimabilă este pe punctul de a căpăta dimensiuni apocaliptice.

–-

DAN LUPESCU,

Director executiv al Direcţiei Judeţene Dolj pentru    Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural NaţionalDirector fondator al Revistei europene LAMURA, Craiova,

Duminică, 31 august 2008

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s