MONITOR CULTURAL * on-line

~Simona Ghiorghieş: „Târgul Creatorilor Populari , Ediţia 27-a, august 2010, organizat de Muzeul ASTRA“

În perioada 13 – 15 august 2010, Complexul Naţional Muzeal ASTRA organizează ediţia a 27-a a Târgului Creatorilor Populari din România, amplă manifestare de cultură populară şi civilizaţie românească ce îşi propune un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană. Manifestarea culturală va avea loc de vineri până duminică între orele 10:00 – 20:00 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

În 1984, Muzeul „ASTRA” a iniţiat un eveniment cultural îndrăzneţ pentru acele timpuri, un eveniment ce propunea asocierea unei activităţi comerciale unui demers cultural, însă longevitatea Târgului Creatorilor din România  a dovedit că un târg al meşteşugarilor este o reţetă de succes, preluată ulterior de marea majoritate a muzeelor etnografice (cu expunere în aer liber sau pavilionare) din România.

Dacă la prima ediţie a Târgul Creatorilor Populari din România, în 1984  participau aproximativ 28 de creatori populari,  anul acesta târgul va reuni aproximativ 200 de meşteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice şi etniilor care conturează imaginea întregii tipologii a meşteşugurilor tradiţionale: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale etc.

Manifestarea organizată de Complexul Naţional Muzeal ASTRA  îşi propune să realizeze un dialog veridic între tradiţie şi creaţia populară contemporană prin prezenţa unor creatori în monumentele şi ambianţa gospodărească a zonelor etnografice pe care le reprezintă. Târgul păstrează funcţia iniţială, cea comercială, însă introduce publicul în atmosfera târgului de odinioară, Târgul Creatorilor Populari din România fiind un spectacol complet: scenografie (cadrul natural, arhitectura, recuzita originală), actori (meşteri şi vizitatori deopotrivă), reprezentaţii artistice de excepţie (demonstraţii meşteşugăreşti).

Pe întreg cuprinsul ţării trăiesc şi lucrează nenumăraţi creatori care, din generaţie în generaţie, duc mai departe ceea ce defineşte însăşi esenţa românităţii: tradiţia multiseculară a satului. Era fără doar şi poate în menirea unui muzeu cu profil etnografic să devină liantul economic şi cultural al acestor oameni minunaţi, să îi sprijine şi să îi călăuzească, să îi scoată la lumină, să îi promoveze. Era important ca citadinul tumultos al modernităţii să se întrepătrundă, măcar pentru câteva zile, cu lumea satului, cu originile, cu tradiţia, pentru a se reîncărca de substanţă şi de sens. Ideea realizării unui târg al meşterilor populari a pornit tocmai de la aceste considerente.

Îndrăzneala unei instituţii muzeale acum 27 de ani de a prelua şi gestiona o activitate cu caracter cultural dar şi economic şi-a dovedit dubla utilitate, atât în plan cultural, prin revitalizarea sau revigorarea meşteşugurilor, prin selecţia riguroasă a valorilor, cât şi economic (reuşind să ofere creatorilor populari participanţi la târg şi susţinerea materială necesară desfăşurării activităţii).

Pentru meşterii populari, târgul funcţionează ca un adevărat studiu de piaţă, contactul direct cu vizitatorii permiţându-le o analiză obiectivă a cererii şi o evaluare directă asupra raportului calitate-preţ. Întâlnirea dintre meşteri atât în cadrul neoficial, pe parcursul întregului târg, cât şi oficial, în cadrul Adunării Generale anuale a Asociaţiei Creatorilor Populari din România are ca rezultat un dialog permanent şi fructuos cu privire la inovaţiile tehnice şi calitative ale produselor, ducând nu la păstrarea unei tradiţii moarte, ci la inovaţie în spiritul tradiţiei.

Pe lângă demonstraţiile practice ale meşterilor şi veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanţilor ce fac deliciul publicului vizitator,  atmosfera specifică târgului şi bâlciului tradiţional este completată de spectacolul folcloric ce va avea loc sâmbătă, 14 august de la orele 18:00, dar  şi de nelipsitele standuri de turtă dulce şi kurtos kalacs. Totodată, vizitatorii vor fi îmbiaţi şi cu aromele tentante ale Târgului de produse tradiţionale – SLOW FOOD, în zilele de sâmbătă şi duminică.

În lumea satului românesc târgul de ţară, bâlciul, iarmarocul reprezintă elementul definitoriu al coeziunii comunităţilor rurale: la târg se vând şi se cumpără, se realizează schimburi de produse şi bunuri de orice natură şi în primul rând se întâlnesc oameni, se creează legături. Este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli „gură-cască” intră în contact, se socializează. Aici şi bogatul şi săracul târguiesc deopotrivă, pe măsura pungii, fireşte, târgul este liantul desăvârşit, în vâltoarea târgului este loc pentru tot şi pentru toţi.

Târgul se vrea a fi un nucleu care promovează creativitatea pe toate planurile şi adaptarea meşteşugurilor tradiţionale la cerinţele actuale ale publicului consumator de artă populară. Târgul Creatorilor Populari din România este implicat în păstrarea, revitalizarea şi promovarea valorilor culturale, create, păstrate şi perpetuate de ţăranul român. Târgul organizat de Muzeul ASTRA este cea mai bună metodă de promovare a tradiţiei, iar tradiţia apropie cel mai bine popoarele între ele. Având într-o primă fază caracter naţional, Târgul s-a bucurat în ultimii ani şi de participarea creatorilor populari din Republica Moldova, din anul Capitalei Culturale Europene- 2007 perticipând şi creatori populari din  Bulgaria, care ne vor fi alături şi în acest an, dovedind, dacă mai era nevoie, faptul că făuritorii de frumos vorbesc aceeaşi limbă.

Prin întrepătrunderea ambient – funcţionalitate – demonstraţie practică şi ofertă comercială, Târgul Creatorilor Populari din România reuşeşte să recreeze atmosfera târgurilor de odinioară, iar vizitatorii Muzeului în aer liber devin participanţi direcţi la toate secvenţele specifice târgului.

SIMONA GHIORGHIEŞ

Anunțuri