MONITOR CULTURAL * on-line

~Revista „Dealul Melcilor”

O revista din Braşov – Un program şi o prezenţă distinctă

INTRODUCŢIE

Bineînteles că termenul de mai sus, cu pronuntia lui de secol trecut, nitel frantuzită si europeană, nu e străin de cel folosit de Mihail Kogălniceanu pentru a denumi programul tematico-estetic al revistei ce-o scotea la 1840, ,,Dacia Literară”. Desi au apărut doar trei numere, ideile din ,,Introductie” si tot ce s-a publicat, vor directiona întreaga dezvoltare a literaturii române. În esentă, se promova ideea de national în universal si invers, fiindcă procesul este reciproc, si universalul vine spre national, sunt ca două rezervoare care alimentează uriasul ocean al artei. Problema a fost discutată înaintea noastră de atâtia ilustri: de la Heliade, Kogălniceanu, Alecsandri, Negruzzi, Alexandrescu Grigore si altii, la Hasdeu, Eminescu, Odobescu, Caragiale si apoi la cei care vor fundamenta stiinta literară românescă: Maiorescu, Ibrăileanu, sau îi vor da rotundul european: Mihai Dragomirescu, Eugen Lovinescu, George Călinescu, Tudor Vianu si toată generatia aceea extraordinară dintre cele două războaie mondiale, care a adus Apusul estetic aici la Portile Orientului, teritoriul din fata acestor Porti rămânând prin originea si toată configuratia lui o proprietate a lui, a Apusului. Dar se interpuse o jumătate de secol de altceva, de un ceva care – din perspectiva timpului – apare atât de amestecat si de încâlcit, încât tot numai el, timpul, cu determinările lui economice, politice, sociale si spirituale, îl va deslusi si va alege ce este de ales: valoarea estetică în general-uman, pe relatia: national-universal, universal-national, în cadrul eternei bipolarităti: traditie-inovatie. Dincolo, sau dincoace, de regimuri politice, de imixtiuni ale politicului, ale ideologicului, în general, există acel etern-uman care stă la baza reflectării artistice. Din perspectiva acestui etern-uman apare si revista de fată, al cărei titlu îsi are, desigur, conotatia lui. Indiferent de vârstă sau statutul autorului, revista va publica doar fărâma aceea de etern-uman cuprinsă în cuvânt. Sigur, în orizontul national si sub cerul estetic universal, lumina lui coborând peste noi toti, omenirea ajungând, în sfârsit, din nou la concluzia că cerul nu se poate împărti în sovietic sau american, că el este al tuturor si estetic, nu numai prin sateliti, rachete si sonde spatiale, unde electromagnetice mai mult sau mai putin cenzurate. Si-n coplesitoarea aceasta izbucnire a mintii umane în atomi, cuante, particule si gene, în cel mai sofisticat si totalizant sistem informational si computerizat, noi venim cu acest ,,Deal al Melcilor”. Nu zâmbi, cititorule, el este simbolul timpului estetic, prin care general-umanul străbate timpul pe relatia aceea: national-universal, arătând tuturor timpurilor că minune mai minunată ca omul nu e alta. Dar acesta a spus-o cu mii de ani în urmă Sofocle prin Corul lui din Antigona. Deci, nimic nou. Nou ar fi doar ,,Dealul Melcilor”, într-un fel. Fie ca mirajul trecerii lui să vă facă să-l mai treceti o dată. Ar fi cea mai nobilă recompensă pentru strădania celor ce au scris aici. Sau o iubire la care te întorci, fiindcă n-ai cum să trăiesti fără ea. Dar poate că ,,Dealul Melcilor” e însăsi iubirea noastră.

ION TOPOLOG POPESCU

Anunțuri