ORASE SI SEMNE – Mariana Popa: „Hermeshaus – Castelul Elisabetei, Împărăteasa Austriei“

O pasaruie, o cotofana zburda prin iarba; ba i se vede, ba nu i se vede capsorul negru; coada unduieste pe deasupra ierbii… Liniste…dar o asteptare se percepe in aer… Doi tineri plimba un copilas intr-un carucior ce scartaie; dupa un timp, obositi de aleile intortocheate, se asaza pe banca vecina cu a mea. Copilul este coborat din carucior si acum isi face de joaca impingand carutul. Carutul, avand roti si fiind mai batran decat copilul, aluneca destul de repede asa incat micutul fuge din ce in ce mai tare, pana ce, realizand ca pierde teren dar nevrand sa dea drumul carutului, reuseste sa-l rastoarne cazand si el in iarba. Incep tipetele; printre lacrimi copilul se vaita; cuvintele lui imi par a fi intr-o limba cunoscuta. Papa, tata, mami…da, imi zic, sunt romani. Infine copilu bea apa si incepe goana prin tufisuri; se lasa din nou linistea. Mama striga: geraide! Si eu inteleg ca nu sunt romani. >>>>